4 februarie – Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului

Cum astăzi, este marcată Ziua de luptă împotriva cancerului, redăm mai jos, cu informații transmise de către dr. Cristiana Gândăcioiu – DSP Vâlcea, câteva date despre cancerul bronhopulmonar și cancerul de sân. 

CANCERUL BRONHOPULMONAR

Cancerul bronhopulmonar este o tumoare malignă, cu punct de plecare bronșic. Constituie una din cele mai frecvente localizări, fiind depășită ca frecvență doar de cancerul gastric și reprezintă 20% din totalitatea tumorilor maligne. Apare predominant la bărbați (de 8-10 ori mai des decât la femei), în special după 40 de ani. Etiologia nu este cunoscută, dar există unele cauze favorizante: fumatul – după unele statistici boala apărând de 17 ori mai frecvent la cei care fumează peste 20 țigarete pe zi – decât la nefumători, substanțele radioactive, gudronul, procesele inflamatorii cronice pulmonare. Tumoarea este localizată mai frecvent în plămânul drept, în bronhiile mari și lobii superiori.

Simptomele cancerului bronhopulmonar, atât de debut, cât și cele târzii, sunt în raport cu reacțiile pe care le produce tumoarea la nivelul bronhiei (dilatație, infecție) și la nivelul parenchimului pulmonar. Unele infecții pulmonare (pneumonie, abces pulmonar) pot domina tabloul clinic și masca tumora. La simptomele de debut (tusea, expectorația, durerea toracică) se adaugă și semne generale (paloare, oboseala, pierdere în greutate, lipsa poftei de mâncare, febra). Multă vreme starea generală se menține bună. De aceea, orice infecție pulmonară persistentă, rebelă la tratament, la un bolnav – de obicei bărbat – peste 40 de ani, trebuie să sugereze și existența unui cancer pulmonar.

Debutul este de obicei ascuns, manifestându-se prin tuse precoce, continuă, rebelă la tratament, expectoratei mucoasă sau muco-purulentă, uneori cu striuri de sânge, dificultate la respirație (dispnee), dureri toracice, la început surde, mai târziu intense și continue. Există două mari forme de cancer pulmonar: cu localizare în hilul pulmonar (2/3 din cazuri), cu simptomatologie bogată,  (respirație dificilă, șuierătoare), și localizarea periferică ,în care  multă vreme apar manifestări numai la examenul radiologic. Evoluție: diagnosticul se precizează de obicei târziu, când tratamentul nu își mai face efectul.  Diagnosticul se bazează pe apariția  la un individ, de obicei după 40 de ani, mai ales mare fumător , a unor simptome nesemnificative prin ele însele (tuse, expectoratei, dispnee, hemoptizii), dar persistente și rebele la tratament. Profilaxia presupune lupta împotriva fumatului, a poluării atmosferice, supravegherea condițiilor de lucru în industriile care folosesc substanțe cancerigene și tratamentul intens și precoce al tuturor infecțiilor bronhice.

CANCERUL DE SÂN – PREVENIRE ȘI DEPISTARE

Evaluarea riscului de cancer la sân

Fiecare femeie riscă să aibă cancer de sân. Femeilor le place să se gândească la cancerul de sân mai ales atunci când sunt sănătoase. Dar unele femei vor face cancer de sân în decursul vieții. Cancerul de sân poate fi depistat precoce. Depistarea precoce crește șansele de vindecare.

Care sunt factorii de risc?

Chiar dacă nu poți controla anumiți factori de risc de cancer de sân, există anumite moduri de viață care te pot ajuta să reduci aceste riscuri.

Vorbește cu medicul tău!

Dacă ai un risc ridicat de cancer de sân, medicul ți-ar putea prescrie medicamente pentru reducerea riscului.

Se recomandă examene regulate

Pe lângă faptul că este important de cunoscut și de evaluat riscul cancerului de sân, trebuie să urmezi această listă de examene medicale pentru a te ajuta să depistezi devreme orice anormalități la nivelul sânilor.

Autoexaminarea lunară.

Dacă ai peste 20 de ani, examinează-ți sânii o dată pe lună. Trebuie să te obișnuiești cu forma și felul sânilor tăi și anunță-ți medicul dacă observi orice schimbare. Nu-ți examina sânii mai des de o lună întrucât aceasta ar putea reduce capacitatea de a  observa o schimbare graduală. Acest lucru se face în fața oglinzii cu mâna opusă sânului examinat. Se ridică brațul de pe partea sânului și cu cealaltă mână se palpează ușor sânul de sus în jos și cu mișcări circulare în toate cadranele și inclusiv axila. Dacă se simt formațiuni cu consistență mai dură și care la palpare dor atunci trebuie să te adresezi medicului de familie.

Examinare anuală la medic. 

Fă-ți examinare clinică la medicul tău cel puțin o dată pe an, de la vârsta de 20 ani.

Mamografie cât mai devreme. 

Prima mamografie ar trebui făcută la 35 de ani. Apoi, după vârsta de 40 de ani, trebuie făcută anual. Dacă ai sub 40 de ani și antecedente în familie de cancer de sân sau ai alte griji în privința riscului, vorbește cu medicul tău când să începi să-ți faci mamografie.