Șase morminte de peste 700 ani, descoperite la Ocnele Mari!
Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost construită în prima jumătate a secolului al XVI-lea, potrivit tradiției, de către Radu de la Afumaţi (1522-1523; 1524-1529). Alte surse datează ridicarea bisericii în a doua jumătate a secolului XVI, în jurul lui 1560. Din punct de vedere strict tehnic, biserica este construită în formă de cruce, având faţadele străbătute de un singur rând de firide înguste, stil arhitectural specific epocii lui Matei Basarab.
Următoarea datare oficială este la 1746, menționată pe ușa amvonului, când Constantin Hiotul a renovat-o și a extins-o prin adăugarea clopotniței în prelungirea pronaosului. Aceasta este ultima informație care a rezistat până în secolul trecut. În 1940, o serie de cutremure a avariat grav construcția până la închidere. În 1968, prin mijlocirea patriarhului Iustinian și episcopului de Râmnic, Ministerul Culturii și Cultelor prin Direcția Monumentelor Istorice, include biserica pe lista de restaurare de urgență. Peste 30 ani, discuția despre alocarea de fonduri pentru salvarea și protejarea clădirii a fost reluată.
Abia în această vară a fost semnată și Autorizația de Construire pentru Consolidare, Restaurare, cu Integrare în Circuit Turistic a „Bisericii Adormirii Maicii Domnului”. Perioada de implementare a proiectului de restaurare este de 45 de luni, respectiv între data 01.01.2016 şi data 30.09.2019. „Conform proiectului de cercetare preventivă arheologică, vor fi trasate aproximativ zece casete, din care am deschis două, cea de-a treia fiind în lucru. Se relevă deja zidurile bisericii vechi, ridicată pe locul unui vechi cimitir. Atât la interior cât și la exterior, am descoperit un număr de șase morminte, mai vechi decât datarea bisericii, adică înainte de secol XVI. Numai la finalizarea procesului de restaurare, ne-am putea da seama cu precizie despre ce date vorbim, adică în prima sau a doua parte a secolului XVI. Șantierul de restaurare se va întinde pe cel puțin un an de zile. Vreau să adaug că mormintele sunt deranjate, mormântul numărul cinci este întreg, de la brâu în jos poate fi cercetat foarte lejer, restul corpului fiind prins în pământ. Celelalte morminte sunt fracționate, deranjate de vechile construcții, atât de vechea biserică dar și de cea nouă: fragmente de craniu, de tibie, de bazin, de coloană. După gradul de fărâmițare, cantitatea de calciu este extrem de redusă, ceea ce mă îndeamnă să cred că mormintele ar data, în fapt, în secolul XIV!”, explică managerul Muzeului Județean, Claudiu Tulugea.