O nouă știinţă: Agnotologia
Filozofii, consideraţi de Platon indispensabili, așezaţi în primele rânduri ale cetăţenilor, cum se numeau locuitorii Atenei, își justifică și azi rolul și locul în cetate. În ultimele două secole au apărut numeroase știinţe noi, aproape toate activităţile umane fiind înregistrate ca domenii de cercetare ale Filozofiei.
Agnotologia, o știinţă apărută în ultimele decenii, are ca obiect studierea bazelor conceptuale ale ignoranţei, a lipsei de cunoaștere. Denumirea noii știinţe provine din alăturarea cuvintelor grecești agnotos, neștiinţă, ignoranţă, cu logos, știinţă despre și a fost propusă în anul 1992 de Robert N. Proctor, specialist în istoria știinţelor, cu ocazia unor studii asupra consumului de tutun.. Reluată de numeroși alţi cercetători americani și europeni tematica agnotologiei a constituit obiectul unor importante manifestări știinţifice și articole publicate în diferite reviste. Consemnăm în acest sens Colocviul internaţional cu tema „Agnotologia, geneza ignoranţei”, desfășurat la Şcoala Normală Superioară din Paris între 13 și 15 martie 2013 și cartea „Fabrica de minciuni, cu subtitlul „Cum manipulează industriașii știinţa și ne pun în pericol” publicată de Stephane Foucart în martie 2013.
Cultivarea ignoranţei în scopul realizării unor avantaje economice sau politice este o practică frecvent folosită, cu efecte dăunătoare asupra societăţii. Metodele folosite pentru cultivarea ignoranţei sunt perfide și cinice, una dintre cele mai eficace fiind decredibilizarea rezultatelor știinţifice prin publicarea și difuzarea unor așa zise cercetări, neverificate experimental, concepute special pentru a pune la îndoială informaţiile care dovedesc efectele nocive ale unor alimente, medicamente și materiale. Printre cele mai cunoscute produse care au beneficiat de aceste metode au fost alcoolul, tutunul, amianta, dioxina, pesticidele și lista este foarte lungă. Folosindu-se de ignoranţa consumatorilor, falșii cercetători, angajaţi ai firmelor producătoare, combat știinţa pe propriul ei teren. Pentru întreţinerea ignoranţei au fost imaginate diferite forme de manipulare, publicitate mincinoasă, subvenţionări, preţuri mai mici, lobby-uri de influenţă la instituţiile legislative, de control și altele.
Printre formele de ignoranţă folosite de cei ce o cultivă, două sunt cele mai importante: ignoranţa banală, naturală explicată prin dezinteresul faţă de o anumită temă sau incapacitatea de a o înţelege și ignoranţa agresivă a omului care-și este suficient sieși, crede că le știe pe toate și refuză tot ce i se spune. Această a doua formă de ignoranţă este foarte periculoasă
Agnotologia studiază geneza, fundamentele teoretice, formele de manifestare și motivaţiile ignoranţei. Rezultatele obţinute de cercetători sunt puse la dispoziţia organismelor naţionale și internaţionale. Confruntarea cu cei ce folosesc ignoranţa este dură, beneficiarii preferă profitul, ignoră pericolul și au la dispoziţie resurse importante, cărora cercetătorii nu le pot opune decât corectitudinea și rigoarea știinţifică.
Unul din domeniile importante unde ignoranţa face ravagii este politica. Sunt deja cunoscute cazurile unor parlamentari ajunși în fotolii de legislatori. Ei n-au nicio pregătire juridică și nicio legătură cu interesele celor ce i-au ales, care de cele mai multe ori nici nu i-au cunoscut vreodată. Singurele lor motivaţii sunt înavuţirea și satisfacerea unor orgolii personale, nejustificate. Împotriva celor ce folosesc ignoranţa în scopuri oneroase este îndreptată noua știinţă, agnotologia.
Trimit cititorilor un îndemn de combatere și demascare a celor ce folosesc neștiinţa și ignoranţa banală, cu ajutorul noii știinţe agnotologia. Pentru ignoranţii agresivi mă rog la Bunul Dumnezeu să le dezgheţe inimile.