Infracţiunile financiare, în vizorul CE


• Enterprise Europe Network avertizează asupra intenţiei Comisiei Europene de a recurge la norme de drept penal pentru a asigura o mai bună aplicare a dispoziţiilor comunitare

Potrivit Enterprise Europe Nertwork care citează un comunicat oficial  CE, la nivel european, doar anumite infracţiuni financiare pot fi sancţionate prin intermediul dreptului penal. În cadrul unei comunicări recent publicate intitulată „Spre o politică a UE în materie penală”, CE subliniază că europenii se aşteaptă ca infractorii să nu mai aibă posibilitatea de a se ascunde în spatele frontierelor sau să profite de diferenţele dintre sistemele de drept naţionale. Lidia Giosan precizează, însă, că recurgerea la sancţiuni penale ar trebui să se limiteze la infracţiuni deosebit de grave şi să fie precedată de o analiză solidă şi aprofundată. Astfel, aplicarea unor sancţiuni penale ar genera un plus de eficienţă în aplicarea anumitor norme europene, de la prevenirea manipulării pieţelor financiare, la protejarea intereselor financiare ale contribuabililor UE contra fraudei. Mai mult decât atât, Tratatul de la Lisabona permite UE să recurgă la măsuri de drept penal în vederea consolidării aplicării normelor şi politicilor UE. Potrivit CE, domeniile în care a fost stabilită necesitatea adoptării de acte legislative în materie penală la nivelul UE sunt: protecţia funcţionării pieţelor financiare, protecţia euro împotriva contrafacerii sau lupta împotriva fraudelor care afectează bugetul UE, pentru care Comisia a prezentat planuri concrete deja, în luna mai.

„Conform estimărilor prezentate de CE, în Uniunea Europeană, costurile totale ale criminalităţii pentru ansamblul societăţii se ridică la 233 de miliarde de euro pe an. O politică penală clar definită la nivelul UE poate contribui la asigurarea respectării normelor stabilite la nivelul UE, în special pentru prevenirea manipulării pieţelor financiare, inclusiv a utilizării abuzive a informaţiilor confidenţiale şi la protejarea intereselor financiare ale contribuabililor faţă de fraudele comise împotriva bugetului UE sau la asigurarea protecţiei mediului, ne-a declarat Lidia Giosan. Pe de altă parte, însă, CE precizează că dreptul penal trebuie să rămână întotdeauna o măsură de ultimă instanţă, iar sancţiunile să fie limitate la infracţiunile deosebit de grave. Totodată, CE subliniază că dreptul penal al UE nu poate conduce la sancţiuni împotriva particularilor decât după transpunerea dispoziţiilor europene în legislaţia naţională.”