Gata cu „joaca”: O nouă lege face ordine în sarabanda insolvenţelor

În universul copiilor se practică un joc numit „leapşa” care îi fereşte pe jucători de orice pedeapsă dacă, la atacul unuia dintre competitori, se aşează pe vine. Cam în aceiaşi parametri se încadrează şi procedura de insolvenţă aplicată firmelor ajunse în dificultăţi financiare.

Profitând de facilităţi asigurate prin Legea nr. 85/2006, numeroşi agenţi economici intraţi în datorii se grăbesc să ceară intrarea în insolvenţă scăpând astfel de presiunile creditorilor ca şi de la plata impozitelor către stat. Pentru a se face ordine în acest „sport naţional”, la 28 iunie a.c., legea sus-amintită a fost abrogată, locul ei fiind luat de Noul Cod al Insolvenţei cunoscut drept Legea nr. 85/2014. Avem de-acum un act normativ mult mai clar şi mai aplicativ, aliniat la regulile insolvenţei stabilite de Comisia Europeană ale cărei recomandări prevăd restructurarea societăţilor în dificultate financiară încă de la stadiul incipient, adică înainte de lansarea procedurii de insolvenţă tocmai pentru a preveni riscurile recurgerii la lichidare. Agenţii economici cu dificultăţi de plată au astfel posibilitatea să ceară o perioadă de graţie până la 4 luni, – cu extindere maximă până la un an – timp care să-i permită adoptarea unui plan de restructurare înainte ca creditorii să iniţieze proceduri de executare silită împotriva lor.

Una dintre prevederile importante este legată de scurtarea perioadei de observaţie de la 3 ani la un an, excluzându-se astfel prelungirea la nesfârşit a falimentului agenţilor economici care, într-adevăr, nu mai au şanse de ieşire din criza financiară cronicizată. Tot în noul Cod se mai prevede că administratorul judiciar vinovat de rea-credinţă sau gravă neglijenţă poate fi tras la răspundere. Acesta este încă un motiv care mă determină să apreciez faptul că noile prevederi vor reuşi, în sfârşit, să elimine abuzurile pe care le pot săvârşi practicienii în insolvenţă.

Se ştie că insolvenţa în România devenise un colac de salvare pentru fentarea bugetului şi a partenerilor de afaceri, un mijloc de protejare împotriva cererilor de forţare – justificată altminteri! – de achitare a datoriilor. De aceea, sunt de acord cu specialiştii bancari şi în finanţe ce consideră că noua lege a insolvenţei îi pocneşte bine pe „băieţii deştepţi” care, la fel ca în jocul copiilor – leapşa, se feresc să-şi plătească taxele şi impozitele.

În perioada 2009 – 2013, judeţul Vâlcea a înregistrat 1644 de firme intrate în insolvenţă ceea ce reprezintă 17,4% din totalul agenţilor economici înscrişi în Registrul Comerţului. Precizez, însă, că, înaintea Vâlcii se află alte 33 de judeţe, unele chiar cu situaţii dramatice aşa cum este cazul Gorjului (32,3%), Caraş Severin (34,3%), Galaţi (38,4%), Arad (29,2%) etc., ca să nu dau exemple decât din cele mai puternice zone din punct de vedere economic. La nivel naţional, s-ar putea spune că nu este o problemă care să dea frisoane, fie şi numai pentru faptul că rata intrărilor în insolvenţă a scăzut în acest an cu aproape 30% sau că pragul societăţilor funcţionale nu a coborât sub un milion de firme.

dr. ing. ION CÎLEA,

preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea