Fotbalul trage cortina
Spectacolul fotbalului se pregătește să tragă cortina. Au mai rămas de disputat doar patru partide din cele 104 de la startul Cupei Mondiale, număr record în istoria sportului. Echipele mici au lăsat impresii bune și surprize puține. Echipele mari au învins chiar și când n-au convins. Cam așa ar putea fi caracterizate jumătățile de ocazii ivite, de-a elimina balaurii cei mari cu mijloacele de exprimare ale unor echipe outsidere. Revenirile de la scoruri neverosimile de 0-2 și 1-3 au devenit marcă înregistrată pe culoarul favoritelor. În topul naivităților, adică a celor care n-au reușit să conserve rezultatele favorabile, se află echipele africane. Și nu de ieri, de azi. Îmi amintesc de un epic Anglia-Camerun din urmă cu mulți ani, pe vremea când și noi contam în fotbal.
Așa cum se prezintă situația de câteva ediții încoace, și acest turneu final a fost prin excelență o afacere europeană, cel puțin în fazele superioare. Și tot ca într-o afacere europeană, cum ar fi Acordul Mercosur, s-a strecurat acolo intrusa Argentina, cu vacile ei de muls care dau fiori fermierilor europeni, vajnici apărători au avutului obștesc. Numai că Argentina e obișnuită să răpună apărările adverse. Negociatorul fazelor de poartă, Lionel Messi, a avut un cuvânt greu de spus, nu de la prezidiu, ci din iarbă, în marja reuniunii fotbalistice. A fost contrat dur de francezul Kylian Mbappé, atât în calitatea de golgheter, cât și în cea de lider, pe care și le negociase cu atâta trudă. Și că tot veni vorba, profit de ocazie ca să fac o dezmințire. Nu, Kylian nu are origini românești, cum au susținut niște patrioți de Dâmbovița, nu a cerut cetățenia precum conaționalul Asaf Avidan, și nici măcar nu e rudă cu Florin Chilian. În fine, revenind la golgheteri, vikingul Erling Haaland și uraganul Harry Kane au și ei meciul lor. Măcar este unul sportiv.
Nu același lucru se poate spune despre meciul lui Donald Trump cu cartonașele roșii. Dacă tot e președintele celei mai puternice națiuni și îl ține pe mâncare și băutură de vreo lună pe omologul său de la FIFA, Gianni Infantino, are nevoie de un mic serviciu. Să poată juca și Falorin Balogun în meciul cu Belgia, chiar dacă e suspendat. Ce mare lucru o pilă, să-i suspende suspendarea! Belgienii s-au făcut foc când au auzit decizia forului mondial, n-au acuzat șocul, și i-au administrat un sec 4-1 națiunii celei mai favorizate, fără nicio clauză sau drept de apel. La cotitură așteptau spaniolii care îi presau pe belgieni mai să-și rupă cămașa, bateți-i, că dacă nu-i bateți voi, îi batem noi, mai rău. Lucru care s-ar putea să nu fie chiar adevărat având în vedere meciul chinuit cu meritoria națională a Portugaliei, care nesilită de vreun cartonaș a ales să joace tot meciul în inferioritate numerică, deși omul în minus era pe teren. Dar se vedea că nu mai poate încă din minutul 5. În schimb la francezi pot chiar toți, aleargă ca niște draci, sunt tehnici cum n-am văzut până acum și mare minune dacă nu-și vor adjudeca trofeul. N-ar fi prima dată.
