Colţul liric
Colţul liric – rubrica noastră săptămânală de joia, din pagina a 4-a – s-a născut din dorinţa cititorilor iubitori de frumos şi poezie. Ea se adresează, indiferent de vârstă şi statut, tuturor celor ce pot răspunde cu o metaforă la butoniera unui vers. Chiar şi într-un cotidian (poate cu atât mai mult!) versurile publicate intră într-un duet firesc cu cititorul dornic, din când în când, să-şi bucure sufletul cu o adiere de frumos.
Dana Buzoianu
Detaşare
Desprinsă de materie
Şi chinul devenirii,
Enclavă-n timp şi spaţiu
Supusă altor legi,
Scânteie de lumină
Şi limpede trăire,
E clipa cea sortită
Din început pieirii :
E clipa în care te separi de tine,
E clipa în care eşti liber ca să pleci…
DANA BUZOIANU. După absolvirea cursului liceal, urmează Facultatea de informatică din Timişoara. Activitatea literară o începe de pe vremea când era elevă la liceul ,,Octavian Goga” din Miercurea Ciuc. În această perioadă obţine o menţiune pe ţară şi premiul III la faza interjudeţeană, Harghita, Covasna, Mureş cu eseul „Aria semantică a cuvântului ţară în creaţia lui Nichita Stănescu şi Lucian Blaga”
În timpul studenţiei debutează, în anul 1984, cu poezie în revista ,,Orizont” din oraşul de pe Bega condusă de prozatorul Ion Arieşanu. Reîntoarsă în oraşul natal, îşi continuă activitatea în cadrul cenaclului literar ,, Buna Vestire” şi publică versuri în diferite reviste. Între anii 1999 -2004, susţine, periodic, o rubrică de eseuri la ziarul local ,, Adevărul Harghitei”.Debut editorial în volumul colectiv editat de cenaclul literar „Buna Vestire” cu titlul,, Cuvinte întrupate” . Mai obţine o menţiune pentru eseul „O sinteză metafizică asupra poemului Luceafărul” Adevăratul debut al Danei Buzoianu se produce în luna octombrie 2013, când îi apare volumul de versuri ,, Lunga istorie a unor clipe”, la editura ,,Gens Latina” din Alba Iulia. Lirismul în poezia Danei Buzoianu, se revarsă pe o arie emoţională largă, mânuit cu virtuozitate în toate poemele cuprinse în acest volum. Parţial, titlul ne aduce aminte de romanul ,, Clipa” a lui Alexandru Ivasiuc, mort prematur în cutremurul din anul 1977. Ce poate aduce clipa în viaţa unui om! Lirismul ei este expresia ce se confundă cu realitatea. Expresia e totul, este fiinţa într-o anumită ipostază. În acest lirism nu sunt importante numai sensibilitatea şi inteligenţa , ci şi întreaga fiinţă, întreg trupul, întreaga viaţă din tine, cu ritmul şi pulsaţiile ei. Fiecare expresie este bucată din poet. Din acest motiv spunem că, lirismul este prezent în momentele capitale ale creaţiei sale, când stările pe care le exprimă se consumă deodată cu expresia. Pentru Dana Buzoianu ,, Lunga istorie a unor clipe” reprezintă inspiraţia sentimentală în care îşi dăltuieşte tristeţea, dorul, iubirea, clipa, oglinda, tăcerea, etc. Ca exemplu, aduc în acest colț liric câteva versuri pe care le închină memoriei tatălui: La sfat de taină şed acum poeţii,/ Din lumea lor fluidă de idei,/ Transpar în noi perfectele cuvinte, /Cristale vii din sferele celeste…/ Poeţii sunt la fel de vii ca nemurirea,/ Din lumea lor de stele rotitoare,/ Împrăştie poeme de scântei solare,/ Ei ne prefac în floare mugurii din inimi…
Poeta este, după cum spune Blaga într-unul din aforismele sale, nu un mânuitor de cuvinte, ci un mântuitor de cuvinte care le scoate din starea lor naturală şi le dă acea stare de graţie. Gândirea poetei este metaforică, metafora prin analogiile reale sau posibile pe care le stabileşte între lucruri şi fenomene – care se înfăţişează conştiinţei noastre în mod fragmentar – disimulând unitatea din care fac parte – ne face să participăm la viaţa Totului, care nu este indistincţiune haotică, ci soliditate organic. Caracterul dramatic al vieţii este inconceptibil fără elementul temporal. Cu cât viaţa este mai intensă, cu atât timpul este mai esenţial şi mai revelator. Viaţa reprezintă o multitudine de direcţii, de avânturi intenţionale, care nu se pot desfăşura decât în timp. Când vorbeşte de viaţă, poeta spune clipe, de aici şi titlu volumului, când vorbeşte despre eternitate spune clipă.