VERDICTUL DUREROS al unuia dintre unioniştii vâlceni: „Războiul a intrat serios în sufletul Chişinăului!”


Întors recent din capitala Republicii Moldova, profesorul Cătălin Sîiulescu vorbeşte marcat și întristat despre festivităţile apăsătoare prilejuite de 27 martie, Ziua Unirii cu Basarabia
Toată săptămâna trecută, Chişinăul a găzduit o serie amplă de manifestări şi evenimente închinate Unirii din 27 martie 1918. Printre cei prezenţi s-a numărat şi un unionist vâlcean care a ajuns pentru prima dată peste Prut în urmă cu peste 30 ani.
Profesorul Cătălin Sîiulescu (foto) povesteşte în detaliu atmosfera întâlnită în capitala Republicii Moldova după trei decenii de când s-a obișnuit să-i fie oaspete regulat:
„Am ajuns în Basarabia pentru prima dată în anul 1991, după ce terminasem liceul şi activam la un ansamblu folcloric, în acea perioadă minunată a Podului de Flori de peste Prut. Soarta a vrut să prindem fix ziua 23 august 1991, adică tocmai atunci când şi-au proclamat ei independenţa după destrămarea Uniunii Sovietice. De atunci, pot spune că relaţia s-a sudat puternic şi a fost o vreme în care mergeam anual acolo, dar şi primeam vizitele unor români adevăraţi de peste Prut. Nu pot să uit înmormântarea lui Grigore Vieru în 2009, când, la finalul slujbei, mulţimea prezentă, pe care eu o estimez la 80-100.000 oameni, a început, în cel mai spontan mod cu putinţă, să cânte «Deşteaptă-te, române!». A fost unul dintre cele mai puternice momente de emoţie care mi-a fost dat să le trăiesc… De data aceasta, în schimb, am fost prezent la invitaţia unui fost coleg de-al meu de facultate, Lucian Popa, în contextul manifestărilor dedicate celor 104 ani de la unirea Basarabiei cu România. Am participat la două evenimente, unul organizat de Muzeul de Etnologie şi Istorie Naturală din Chişinău, vernisajul unei expoziţii stradale «ROMÂNIA ÎNTREGITĂ– 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România». În spațiul din fața Muzeului, strada Mihail Kogălniceanu, nr. 82, ne-au fost expuse planșe care au prezentat cele mai importante date istorice, documente și informații despre personalitățile de pe ambele maluri ale Prutului, care au contribuit la Unirea Basarabiei cu România, cu detalii nemaiștiute despre constituirea Sfatului Țării, care, întrunit în ședință solemnă la Chişinău, a votat la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei românești Basarabia cu România: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România, cum se arată în Declarația de Unire semnată de președintele Sfatului Țării, Ion Inculeţ și de secretarul Ion Buzdugan.
A urmat imediat și un mic spectacol, un recital de poezie și piese muzicale românești, invitați speciali ai Muzeului fiind: Nicolae Jelescu – actor, regizor, ex-director artistic al Teatrului Alexei Mateevici, Viorel Burlacu – compozitor, chitarist, orchestrator și Vlad Ciobanu – mic artist, ce a debutat cu un recital de poezie la concursuri naționale și internaționale.
N-am avut cum să nu remarc faptul evident că, faţă de anii precedenţi, din păcate, atmosfera mi s-a părut deosebit de mult schimbată, adică nu am mai văzut acei oameni volubili şi bucuroşi pentru momentul festiv de la 27 martie cum se obişnuia. Pot spune că sunt chiar foarte îngrijoraţi de apropierea războiului din vecinătatea lor, cineva chiar mi-a mărturisit că, din sudul Basarabiei, se aud noaptea bombardamentele ruşilor din direcţia Odessa. Se vede clar că războiul s-a strecurat deja adânc în sufletul tuturor şi chiar mi-au recunoscut că se tem de imperialismul rusesc neschimbat faţă de cel ţarist de acum un secol. Numai dacă ne oprim și ne uităm la recentele declarații ale ambasadorului Rusiei la București, care manipulează în cel mai grosolan, dar tipic rusesc mod cu putință istoria când vorbește despre cei 22 ani de ocupație românească a Basarabiei…
Deci, nu pot să spun că a fost o atmosferă relaxată ca altădată, cu atât mai puţin una festivă, de bucurie cum eram obişnuit… Am mai luat parte la o manifestare desfăşurată la Centrul Academic Internaţional «Mihai Eminescu», o masă rotundă cu istorici de renume unde au fost recontextualizate faptele istorice din anul 1918 cu tot ceea ce ne este dat să trăim astăzi. Concluzia aproape unanimă a fost că şansa unei reuniri stă strict în scoaterea temei din sfera strict academică şi aducerea ei pe masa politicului pentru a putea rezolva cele mai multe dintre problemele de securitate şi nu numai ale actualei Republici Moldova”.

Posting....