TOPOR PREISTORIC de peste 2000 ani, expus la Muzeul de Istorie Vâlcea
Exponatul săptămânii este un topor din bronz, parte din colecția de Epoca Bronzului a Muzeului de Istorie Vâlcea. A fost descoperit în sud-vestul satului Berbești, comuna Mateești, cu ocazia unor lucrări agricole, în aprilie 1973. Tipologic, este un topor cu gaură de înmănușare transversală, de tip Izvoarele, seria Halânga (în opinia lui Gabriel Crăciunescu). Publicat inițial de V. Ghelmez, era atribuit considerat atunci fie din seria Pătulele, fie din seria Izvoarele. Are analogii cu topoarele de la Halânga, Pătulele și Podari (toate în Oltenia). Este atribuit culturii Verbicioara din epoca mijlocie a bronzului. Secțiunea corpului este ovală iar tăișul arcuit. Este acoperit cu o patină verzuie iar tăișul nu prezintă urme de utilizare. A fost confecționat prin turnare în tipar bivalv și mai prezintă resturi de bavură, nefiind finisat în totalitate. În partea superioară, tubul de înmănușare prezintă o creastă, dar nu pe toată lungimea. Aceste topoare sunt incluse în categoria armelor, tot de către arheologul G. Crăciunescu. Dimensiunile sale sunt: L : 17,5 cm; L tub de înmănușare : 4,6 cm; l : 5,8 cm; D : 2,8 cm; g : 76,6 gr.
Obiectul provine din epoca bronzului
Epoca bronzului în România este o perioadă din preistoria României împărțită în Epoca bronzului timpuriu (circa 3.500-2.200 î.Hr.), Epoca bronzului mijlociu (circa 2.200 – 1.600/1.500 î.Hr.) și Epoca bronzului târziu (circa 1.600/1.500 – 1.100 î.Hr.). Atunci au început să se dezvolte diferite culturi arheologice: cultura Baden-Coțofeni, cultura „Cernavodă III-Belleraz”, cultura Glina, cultura Verbicioara etc. Cea mai importantă cultură din Muntenia și Oltenia este cultura Glina.
„S-au descoperit din această perioadă și topoare miniaturale din lut (topoare-ciocan sau securi duble). Toporul dublu (labrys-ul) este frecvent în lumea minoică și cea miceniană unde apare, cel mai adesea, în complexe de cult și morminte (mormântul toporului dublu de la Knossos), mai rar în complexe profane. În spațiul micenian are dimensiuni diferite, de la forme miniaturale până la forme uriașe, de 1,20 de metri. Totuși, labrys-ul apare frecvent asociat și cu luna și poate fi și un simbol al unei zeițe a vegetației, precursoare a Demetrei, care apare reprezentată pe sigilii miceniene așezată sub un arbore. Ea are un topor în mână și primește, în dar, măciulii de mac și fructe”, ne-au explicat angajații Muzeului de Istorie Vâlcea.