Statul român ar fi putut încheia un contract mai avantajos cu RMGC
Guvernul român ar fi putut încheia un contract mai avantajos în cazul investiţiei derulată de Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/, dar în continuare este loc de mai bine, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor. „Renegocierea contractului privind exploatarea de la Roşia Montană nu e treaba mea, ca ministru al Mediului. Dacă mă întrebaţi nefiind ministru, vă pot spune că nu cunosc prevederile contractului. Ştiu, însă, că statul are un procent de 19% în această afacere şi o anumită redevenţă. Cei care au discutat şi au încheiat contractul pot discuta mai în detaliu. Părerea mea este că e loc de mai bine. Asta înseamnă că statul român ar fi putut încheia un contract mai avantajos”, a afirmat Borbely.
Pe de altă parte, întrebat în ce a constat discuţia avută zilele trecute cu preşedintele Traian Băsescu, şeful MMP a menţionat că a fost vorba despre un dialog telefonic în care i-a expus şefului statului detaliile pe care le-a făcut publice în ultimele sale declaraţii. „Cu domnul preşedinte am avut o discuţie telefonică în care i-am dat aceleaşi date pe care vi le-am prezentat şi dvs. (jurnaliştilor, n.r.) astăzi”, a precizat ministrul Mediului.
La începutul lunii august, Laszlo Borbely a declarat că Ungaria nu este de acord cu folosirea cianurii la Roşia Montană, dar că evaluarea proiectului nu se opreşte. „Eu iau act de această poziţie a Ungariei, care nu înseamnă, conform Convenţiei Espoo, că se opreşte procedura de avizare, ci înseamnă că Ungaria are un punct de vedere. Dacă aveau 300 de întrebări, beneficiarii erau obligaţi să răspundă la ele”, a menţionat Borbely la vremea respectivă.
Săptămâna trecută, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că România are nevoie de proiectul Roşia Montană, cu condiţia renegocierii condiţiilor de partajare a beneficiilor din operarea zăcămintelor de aur şi argint din zonă. „Cred că proiectul Roşia Montană trebuie făcut. România are nevoie de el, cu condiţia să fie renegociate condiţiile de partajare a beneficiilor din operarea zăcămintelor de aur şi argint de la Roşia Montană. Mă uitam la preţul aurului în ultimii cinci ani: acum cinci ani preţul aurului era 600 de dolari uncia, astăzi este 1.700 de dolari uncia, cu perspectiva ca până la sfârşitul anului să depăşească 2.200-2.500 uncia. (…) Ce ţară stă cu o asemenea avere în pământ fără să găsească soluţii s-o pună în valoare? Pentru că recolta asta nu este nici a ONG-urilor, nu este nici a Ungariei, care nu ştiu ce avize trebuie să-i dea României. Nu trebuie să-i dea niciun aviz. Suntem încă stat suveran”, a afirmat şeful statului, prezent la Sulina, la o tabără de vară organizată pentru tinerii români care trăiesc în diaspora.
Autorităţile de la Bucureşti au eliberat deja un certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, necesar companiei RMGC, controlată în proporţie de peste 80% de societatea canadiană Gabriel Resources, pentru a putea exploata mina de aur cu ajutorul cianurilor, în aer liber. După cum informează Ministerul Culturii, compania ar trebui să investească peste 70 de milioane dolari în lucrări de conservare şi restaurare a patrimoniului local. RMGC este o companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19,31%, Gabriel Resources – cu 80,46% şi alţi acţionari minoritari – cu 0,23%. Compania urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.
În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia. Având în vedere faptul că proiectul intră sub incidenţa prevederilor Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, Ministerul Mediului a solicitat Ministerului Afacerilor Externe, prin adresa nr. 4596 din 21.12.2004, transmiterea notificărilor către statele posibil afectate: Ungaria, Serbia şi Muntenegru, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Slovacia.