Mistreții își fac „încălzirea” pentru toamnă la un kilometru de centrul Râmnicului


• la Goranu, sesizări privind atacurile sălbăticiunilor
• nu mai puțin de 28 localități distincte din județ raportează prezența animalelor

barcan ilieO listă generoasă cu aproape 30 de localități consemnează ieși­rea la atac a mistreților chiar înainte de vremea recoltei. În fapt, acest gen de reclamații din partea cetă­țe­nilor și apoi a primăriilor nu mai sunt, de ceva timp, o noutate, iar autoritățile chiar se așteptau la un astfel de moment. Ilie Barcan (foto stânga), consilier superior pentru activitatea vânătoare Vâlcea și Olt, din cadrul ITRSV Vâlcea, spune că, la mijloc de lună iunie, lista sa cuprinde nu­me de localități precum Pesceana, Glăvile, Scundu, Ionești, Orlești, Gușoeni, Crețeni, Amărăști, Lun­gești, Ștefănești, Șușani, Câineni, Dăești, Golești, Mihăești, Ocnele Mari, Mădulari, Stănești, Lăcusteni, Fârtățești, Zătreni, Tetoiu, Roșiile, Ghioroiu, Valea Mare, Costești. Șo­cant este faptul că sesizările oa­menilor vin chiar de la Goranu, adi­că la aproximativ un kilometru de centrul municipiului Râmnicu Vâl­cea. Barcan spune că, până la această oră, cele mai grave situații au fost reclamate la Gușoeni și Pesceana și că s-au emis autorizații pentru 14 exemplare, chiar în extra­sezon, sub umbrela legii, bineîn­țeles: „Ceea ce pot confirma acum este seria sesizărilor venite de la Gușoeni, Crețeni, Amărăști, Glăvile, Pesceana, Lungești, Ștefănești, Șu­șani. Restul solicitărilor venite din te­ri­toriu vor fi verificate în zilele ur­mă­toare. Nu este ceva ieșit din co­mun, la acest moment. Ne aștep­tăm ca situația să cunoască o am­pli­­ficare semnificativă în toamnă când se fac grâul și porumbul. Atunci, mă aștept să mă căutați mai des…”

2013, cea mai grea toamnă

sparleanuIlie Barcan spune că, din ultimii cinci ani, 2013 a adus cele mai multe necazuri cu mistreții. La acea dată, una dintre comunele unde sălbăticiunile trăgeau cu predilecție era Crețeniul pesedistului Ionel Spâr­leanu (foto centru). După câ­te­va zile de raiduri „apocaliptice” ale porcinelor și plângeri în cascadă din partea alegătorilor, social-democratul ajun­sese la o concluzie de-a dreptul anto­logică: „Domne, e prăpăd, e ne­norocire, ce să mai! Sunt sute și sute de mistreți care-și fac de cap între Fârtățești și Zătreni. Sunt ca lăcustele de mulți, avem pagube uriașe! E vai de capul nostru…”

.

.

Blejan face haz de necaz: „E o tradiție a locului!”

BLEJANPrinsă în lista ITRSV-ului, co­mu­nitatea păstorită de către alesul PSD Dumitru Blejan pare să fie o destinație deja obișnuită pentru mistreți. Primăvară sau toamnă, sălbăticiunile ies din păduri pentru a se hrăni cu munca și așa săracilor locuitori din Scundu: „Mistreții prin părțile astea își fac de cap când mă știu eu, 30-40 de ani, ușor. E și o zonă de dealuri împădurite, se face și ovă­zul mai dulce prin părțile noas­tre, ce să faci?! Lumea s-a obișnuit, întrucâtva, să mai piardă din re­colte, c-așa-i tradiția, trebuie să te gân­dești și la pierderi. Chiar mie mi-au distrus niște cuiburi recent…”

.

.

Grădină zoologică în toată regula pentru costeșteni

pestereanu_toma1Dacă ar fi vorba numai de mistreți pentru primarul Costeș­tiu­lui, Toni Peștereanu (foto dreapta) n-ar fi chiar așa o mare problemă dar când mai pui la socoteală și lupii și urșii, ecuația se complică: „Da, au fost și sunt sesizări legate de mistreți și faptul că produc tot felul de pagube pe raza comunei. Dar mistreții se rezumă la mâncat, ce te faci când îți coboară lupii și urșii din Parcul protejat? Recent, chiar am avut opt oi mâncate de lupi iar un urs a coborât chiar lângă gospodă­riile oamenilor. Vreau să fac un apel către organele abilitate să nu mai aștepte că se lasă cu pierderi de vieți omenești și să intervină până nu e prea târziu. Nu mă bag eu să le dau sfaturi, dar pe mine nu mă inte­resează animalul din arii prote­jate, ci omul din comuna mea…”