Lucian Marinescu, USLI Vâlcea, despre testarea PISA: „Sunt niște teste traduse aiurea, fără nici o logică sau aplicabilitate… N-au absolut nici o relevanță și nici nu reflectă realitatea din învățământ!”


Rezultatele la testarea PISA 2018 au fost afișate marți dimineață, pe site-ul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și au creat un neașteptat de profund cutremur emoțional în masă. Ca și cum ar mai fi fost loc de speranțe pentru sistemul de învățământ din țara noastră, șocul a fost fără margini pentru simpla oficializare a unei stări de fapt cunoscute de către fiecare din noi: școala românească produce analfabeți! Analfabeți funcționali, totuși…
PISA este programul OECD pentru evaluarea internaţională a elevilor. PISA măsoară capacitatea elevilor de 15 ani de a-şi folosi cunoștințele şi abilităţile de lectură, matematică şi ştiinţe pentru a face faţă provocărilor din viaţa reală. PISA 2018 analizează lectură, matematică, ştiinţă, alfabetizarea financiară şi competenţă globală a aproximativ 600.000 de elevi din 79 de ţări. Rezultatele PISA dezvăluie ce este posibil în educaţie, ce pot face elevii din cele mai performante sisteme de educaţie şi care îmbunătăţesc rapid învăţământul lor. Anchetele PISA evaluează modul în care elevii care se apropie de sfârşitul învăţământului obligatoriu au unele dintre cunoştinţele şi abilităţile esenţiale pentru a participa pe deplin la viaţa societăţilor moderne. Cercetarea PISA se concentrează pe domeniile-cheie ale curriculum-ului şi anume: ştiinţă, înţelegerea textelor citite şi matematică. Cercetarea PISA nu caută doar evaluarea capacităţii elevilor de a reproduce ceea ce au învăţat, ci, de asemenea, îşi propune să determine în ce măsură elevii sunt în măsură să se angajeze în extrapolări din ceea ce au învăţat şi să aplice cunoştinţele lor în situaţii care nu sunt familiare, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu şcoala. Această abordare reflectă faptul că economiile moderne pun preţ pe capacitatea indivizilor de a-şi folosi cunoştinţele, mai degrabă decât pe cunoştinţe ca atare. Testele PISA sunt realizate de către un consorţiu internaţional, la fiecare trei ani.
România ocupă locul 47 din 79 iar 44 la sută dintre elevi nu înțeleg ce citesc! La citire, scorul a fost de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015 și cu 10 puncte mai puțin decât în 2012, dar cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009. La matematică, însă, se înregistrează cea mai mare scădere, cu 14 puncte mai puțin față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012. La științe s-a înregistrat o scădere de nouă puncte față de 2015 și 12 puncte față de 2009.
Același raport OECD, citat de edupedu.ro, arată că 59% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la citire, pe lângă o medie de 77% la nivelul OECD. Asta înseamnă că acești elevi pot cel puțin să identifice principală dintr-un text de mărime medie, pot găsi informația pe baza unor criterii explicite, uneori complexe și pot reflecta asupra scopului și formei unui text, atunci când sunt puși să facă asta. Dincolo, 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta fiind nivelul de analfabetism funcțional la citire. La matematică sunt și mai mulți elevi care nu se descurcă nici măcar cu operații aritmetice de bază, procentul celor care nu ajung la nivelul 2 de dificultate în testele PISA 2018 fiind de 47%. De exemplu, nu s-au descurcat să compare distanța totală a două rute alternative sau să convertească prețuri din lei în valută. Analfabetismul funcțional este definit simplu prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv.
Reprezentantul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ la Vâlcea vine cu o replică mai mult decât interesantă. Lucian Marinescu are cuvântul: „Sunt niște teste traduse aiurea, fără nici o logică sau aplicabilitate… N-au absolut nici o relevanță și nici nu reflectă realitatea din învățământ! Vă rog să mă credeți că m-am uitat și eu de câteva ori peste ele și am observat mari scăpări la traducere, mai bine zis, la adaptarea din limba engleză. Nu valorează mai nimic, nu trebuie făcut un capăt de țară din niște testări gândite și aplicate de alții pentru sistemul și realitățile noastre de aici.”