Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

12 aprilie 2021

LA POPAS ANIVERSAR: Bicentenarul Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu


Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române, din Craiova, organizează un workshop online, cu tema: «Adunarea Norodului în primăvara anului 1821». Manifestarea științifică se va desfășura, în data de 8 aprilie a.c., în intervalul orar 12.00-14.00 și va fi coordonată de prof. univ. dr. Cezar Gabriel AVRAM și prof. univ. dr. Dinică CIOBOTEA.
Vor participa la dezbateri: cercet. șt. III, dr. Ileana CIOAREC cu tema «Marșul Adunării Norodului spre București»; cercet. șt. III, dr. Gabriel CROITORU – «Tudor Vladimirescu și boierii: negocieri și înțelegeri»; conf. univ. dr. Tudor RĂȚOI – «Tudor Vladimirescu „poruncitor țării”»; cercet. șt. III, dr. Narcisa-Maria MITU – «Sfârșitul lui Tudor Vladimirescu»; cercet. șt. III, dr. Georgeta GHIONEA – «Bătăliile de la Zăvideni și Drăgășani»; prof. univ. dr. Dinică CIOBOTEA – «O mărturie din 1898 despre Tudor Vladimirescu».
Încercând să reconstituim câteva momente istorice din primăvara anului 1821, aflăm că, după momentul organizatoric de la Țânțăreni, puterea „Adunării Norodului” era necontestată în Oltenia, care a și fost luată, în deplina sa stăpânire.
La 10 martie/22 martie 1821, „slugerul” a reluat mişcarea de la Slatina şi a ajuns la 16/22 martie la Bolintinul din Vale. De aici a trimis pe Dimitrie Macedonschi cu o proclamaţie către populaţia oraşului Bucureşti, reafirmând scopurile revoluţiei: „Anunţa că «Adunarea norodului» a venit la Bucureşti «unde este să se adune toată ţara cu mic cu mare, ca să aştepte până când vor sosi trimişii împărăţiei». Cei ce aveau să fie «la un glas şi într-unire cu creştinescul norod ce este pornit numai pentru dreptate» erau declaraţi «patrioţi», iar ceilalţi «vrăjmaşi». La 18/30 martie a ajuns la Cotroceni, având pe Macedonschi cu o parte din arnăuţi călări la Băneasa, ca avangardă”.
Tudor a acceptat să cârmuiască împreună cu boierii bucureșteni, dar „cârmuindu-i” el! Timp de două luni el se menține în capitala Țării Românești, centru de importanță strategică și, mai ales, politică.
Severitatea excesivă cu care Tudor Vladimirescu pedepsea actele de indisciplină și insubordonare ale soldaților și căpitanilor săi au stat la baza trădării acestuia de către unii camarazi de arme, facilitând astfel reușita complotului eterist de la Goleşti. A fost un complot pregătit cu minuțiozitate, încă de când conducătorii eteriști au înțeles că acțiunea lui Vladimirescu nu coincidea cu planurile Eteriei. Scena uciderii lui Tudor Vladimirescu ne este cunoscută după relatarea lui Nicolae Iorga.
„A fost omorât noaptea, la marginea orașului Târgoviște, sub geana dealului sub care priveghează mânăstirea cu rămășițele pământești ale lui Mihai. Călăii au fost trei ostași care nu stătuseră niciodată în fața dușmanului. Îl ciocâltiră cu iataganele la ceasuri de noapte, când fac isprăvi tâlharii, în ziua de 27 mai 1821. Țăranul acesta, Tudor, făcuse un mare păcat. Voise ca țara lui să aibă parte de fericire și putere săracii neamului românesc”, ne-a declarat cercet. șt. III, dr. Narcisa Maria Mitu.
După uciderea lui Tudor Vladimirescu, un rol important în cadrul acțiunilor militare, din anul 1821 l-a avut orașul Drăgășani, cunoscut pentru celebrele vii aducătoare de importante venituri.
„Luptele dintre turci, panduri și eteriști desfășurate la Zăvideni (26 mai 1821) și Drăgășani (27-29 mai 1821) sunt mult mai importante decât se studiază, mai ales, în școală, pentru că, pe de o parte, a fost activată o forță armată organizată – cea a pandurilor și plăieșilor –, pe de altă parte la baza tuturor acțiunilor militare, întreprinse de oastea pandurilor au stat planuri de acțiune clare, corespunzătoare situației politico-militare existente. Lupta de la Zăvideni, prima luptă de la Drăgășani, precum și toate luptele duse de panduri ulterior în Oltenia, au demonstrat că oastea pandurilor putea să se măsoare cu efective turcești superioare”, ne-a declarat cercet. șt. III, dr. Georgeta Ghionea.
„Similar lunii februarie, când a fost susținută dezbaterea pe marginea temei «Tabăra revoluționară de la Țânțăreni din Februarie 1821» și la dezbaterea online, din luna aprilie, prilejuită de aniversarea a 200 de ani de la revoluția lui Tudor Vladimirescu, vor participa cercetători, cadre didactice, masteranzi și elevi ai instituțiilor de învățământ din Oltenia. Prin urmare vor fi prezenți cadre didactice și elevi de la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, de la Seminarul Teologic „Sfântul Grigorie Teologul” din Craiova, de la Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, Colegiul Național „Ștefan Odobleja” din Drobeta Turnu Severin, Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Drobeta Turnu Severin”, ne-a precizat cercet. șt. III, dr. Loredana Maria Ilin-Grozoiu, purtătorul de cuvânt al institutului.
Dezbaterile online au crescut semnificativ în ultima perioadă, astfel încât, workshopul online care se va desfășura pe platforma Zoom, pe contul Centrului de Studii și Cercetări de Drept Privat „Ion Dogaru”, ne va facilita desfășurarea activității de cercetare a declarat prof. univ. dr. Sevastian CERCEL, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române, din Craiova.
Mai multe informații privind acest eveniment vor putea fi accesate pe site-ul instituției: https://icsu.ro/evenimente/.
Eugen PETRESCU

Etichete: , , , ,

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Cultura