Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

29 septembrie 2020

Istoricul oltean Dinică Ciobotea omagiat la Craiova, Drobeta Turnu-Severin și Râmnicu Vâlcea


La începutul anului 2017, în semn de respect și prețuire, reputa­tului om de știință Dinică Ciobotea i-a fost dedicat un volum omagial la care și-au adus contribuția peste 80 de autori: ierarhi ai Bisericii Orto­doxe Române, profesori univer­sitari, cercetători istorici etc. Este vorba de volumul intitulat „Istoricul Dinică Ciobotea la 70 de ani”, alcă­tuit, coordonat și îngrijit de Cons­tanțiu Dinulescu și Eugen Petrescu, publicat la Editura Universitaria din Craiova, sub egida unor importante instituții academice și organizații ce activează în domeniul cercetării: Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolescu-Plopșor” al Acade­miei Române, Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova, Filiala Dolj a Societății de Științe Istorice din România și Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
Până în prezent, lucrarea a fost lansată în două din municipiile reședință de județ din Oltenia: Craiova și Drobeta-Turnu-Severin. Astfel, joi, 27 aprilie 2017, manifes­tarea prilejuită de lansarea volu­mului organizată la Universitatea din Craiova, în prezența a peste 100 de persoane: cadre univer­sitare, cercetători istorici, generali, oameni de cultură, știință și artă, studenți etc., s-a desfășurat într-o atmosferă de aleasă ținută acade­mică. De asemenea, joi, 1 iunie 2017, lansarea volumului s-a produs în Aula „Virgil Ogășanu” a Palatului Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta-Turnu-Severin, în cadrul Simpozionului Internațional „Mehedinți – istorie, cultură și spiritualitate”, ediția a X-a (1-3 iunie 2017), manifestare organizată de Episcopia Severinului și Strehaiei în parteneriat cu Facultatea de Teologie a Universității din Craiova, prilejuită de declararea anului 2017 ca „Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor biseri­cești” și „Anul comemorativ Justi­nian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” în Patriarhia Română. La eveni­ment au participat peste 70 de invitați din țară și din afară, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, acade­micieni, cadre didactice din învăță­mântul universitar teologic și laic, cercetători istorici etc. Tot cu acest prilej au mai fost lansate volumele: Eugen Petrescu, „Gherasim Cristea (1914-2014). Documentar biobiblio­grafic” (cu o prefață de prof. dr. Gabriel Croitoru), Râmnicu-Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2015; Eugen Petrescu, „Veniamin Micle. Documentar biobibliografic” (cu o prefață de prof. univ. dr. Dinică Ciobotea), Râmnicu-Vâlcea, Edi­tura Antim Ivireanul, 2015. Cele trei personalități, două bisericești – Gherasim Cristea (salvator, în 1971, al moaștelor sfinților martiri creștini de la Niculițel: Zotticos (Zotic), Attalos (Atal), Kamasis (Ca­masie) și Phillippos (Filip), salvator al mănăstirilor Ostrov-Vâlcea, în 1978, Brâncoveni-Olt, în 1985 și exemplele pot continua) și Venia­min Micle (salvatorul mănăstirii Bistrița, în 1984) și una laică – Dinică Ciobotea (care încă de pe băncile facultății a fost călăuzit de sintagma „văd istoria neamului prin Biserică”, susținând fără teamă că Biserica trebuie ajutată să rămână vie și în vremurile ce vor veni) –, că­rora le-am dedicat volumele amin­tite, se adaugă cu cinste apără­torilor Ortodoxiei în acele vremuri în care Biserica neamului a trecut prin mari încercări.
Pe lângă lansarea celor trei volume, am fost onorat să particip la această ediție a simpozionului cu două comunicări: Ierarhi și preoți vâlceni apărători ai Ortodoxiei în timpul comunismului și Monahi căr­turari contemporani în Arhiepisco­pia Râmnicului (I. Arhimandritul Chesarie Gheorghescu, slujitor la Mănăstirea Dintr-un Lemn; II. Arhi­mandritul Veniamin Micle, slujitor la Mănăstirea Bistrița Olteană).
O a treia lansare de carte și o reîntâlnire a publicului iubitor de istorie cu distinsul om de știință Dinică Ciobotea va fi la Râmnicu-Vâlcea joi, 15 iunie 2017, orele 16.00, la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea unde, pe lângă cei doi coordonatori ai volumului – Constanțiu Dinulescu și Eugen Petrescu, vor rosti alocuțiuni prof. univ. Cezar Avram – directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova, prof. univ. Sorin Liviu Damean – decanul Facultății de Științe Sociale a Universității din Craiova, prof. univ. dr. Vladimir Osiac – fost decan al Facultății de Istorie, Filosofie și Geografie a Universității din Craiova, prof. dr. Gheorghe Deaconu, prof. dr. Ion Soare, prof. dr. Gabriel Croitoru, prof. drd. Gabriela Buican, prof. Dumitru Garoafă, prof. Nelu Barbu și drd. Mihail Rogojinaru. Moderator va fi cunoscutul scriitor vâlcean Mihai Sporiș.

**
Dinică Ciobotea s-a născut la 8 ianuarie 1947, în satul Smadovi­cioara de Secu, comuna Secu, judeţul Dolj, părinţii săi fiind Nicolae și Elena Ciobotea. Este căsătorit cu Jeana-Constanţa (născută Ghiță); are doi copii: Sabina şi Alexandrina (absolvente ale facultăţilor de drept şi, respectiv, istorie).
A absolvit școala primară din satul natal, având învățători deose­biți pe Victor Crăiniceanu și Cons­tantin Ilie; gimnaziul din Piria, co­muna Argetoaia, cu profesorii renumiți în zonă: Elena și Sabin Ionițoiu. Este absolvent al Liceului Teoretic din oraşul Strehaia (1965), al Institutului Pedagogic de trei ani din Craiova, Facultatea de Istorie-Geografie (1968) și al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1975). De-a lungul anilor de studii liceale și universitare a beneficiat de o instruire de înaltă ținută din partea unor oameni de seamă ai învățământului universitar și cerce­tării științifice românești precum profesorii Constantin Alexandru Protopopescu (1926-2011), Cons­tantin Isbășoiu, Alexandru Anton, Dumitru Bădescu, Ion Paveloiu ș.a., la liceul din Strehaia, Constantin S. Nicolăescu-Plopşor (1900-1968), Aurel Golimas, cel ce avea să-i devină naș de cununie în anul 1973, Lucian Roșu, Octavian Toro­pu, Vasile Cărăbiș, Al. Șchipoiu, N. Al. Rădulescu (1905-1989), C. Chițu, C. Posea, la Craiova și Ion Ionașcu, I. Nestor (1905-1974), Emil Condurachi (1912-1987), Vasile Maciu (1904-1981), Gh. Ioniță etc., la București. În anul 1997 obţine titlul ştiinţific de doctor în istorie, în cadrul Universităţii din Bucureşti, cu teza „Moşnenia în ultima ei fază de existenţă”, avându-l conducător de doctorat pe academicianul Dinu C. Giurescu; în anul 1999 dobândeşte gradul didactic de conferenţiar universitar, iar în anul 2002 pe cel de profesor universitar.
Între anii 1968-1975 lucrează în cadrul învăţământului gimnazial, în localitatea natală, la Şcoala Gene­rală Secu. Atras de muzeografie şi de cercetarea ştiinţifică, renunţă pentru o vreme la învăţământ. Așa se face că între anii 1975-1980 îl găsim muzeograf principal la Muzeul Olteniei din Craiova. După câţiva ani de activitate intensă în domeniul muzeografiei, între anii 1980-1999 îl găsim cercetător ştiin­ţific principal în cadrul Academiei Române – Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova, pentru ca în anul 1999 să revină în învăţământ, dar de data aceasta în cel superior, unde profesează cu gradul de conferenţiar universitar doctor, între anii 1999-2002 şi cu cel de profesor universitar doctor, începând cu 2002, la Universitatea din Craiova (Facultatea de Istorie, Filosofie şi Geografie; Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane – Catedra de Istorie; Facultatea de Teologie, Istorie şi Ştiinţe ale Educaţiei – Catedra de Istorie; Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative – Departa­mentul de Istorie, Relaţii Internaţio­nale și Studii Europene) – „parte integrantă a comunității academice europene și internaționale” (http://www.ucv.ro/despre/), unde contribuie din plin, cu rezultate remarcabile, la educarea şi for­marea mai multor generaţii de studenţi, masteranzi şi doctoranzi, disciplinele sale de curs şi seminar fiind: „Istoria medie a României”, „Ştiinţele auxiliare ale istoriei”, „Pa­leografie româno-chirilică”, „Isto­ria Bizanţului”, „Istoria Sud-Estului European”, „Istoriografia generală”, „Istoriografia medievală româ­nească”, „Probleme controversate privind istoria medievală româ­nească”, „Oraşul medieval româ­nesc” etc. În toată această peri­oadă, în afara cursurilor şi semi­nariilor trebuie amintite şi alte acti­vităţi didactice de importanţă ma­joră prestate de profesorul Dinică Ciobotea: coordonarea de lucrări de licenţă, lucrări de disertaţie şi lucrări pentru obţinerea gradului I didactic și președinte coordonator a numeroase comisii de atribuire grad I în învățământ. De asemenea, a fost membru în peste 25 de comisii de susținere a tezelor de doctorat (Craiova și Târgoviște).
În 2012 se pensionează, dar pentru scurtă vreme îşi continuă activitatea ca profesor universitar asociat la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Departamen­tul de Istorie, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a Universității din Craiova.
Pe linia academică şi de cerce­tare științifică este preocupat de Istoria României, aducând contribu­ţii majore în elaborarea unor lucrări de istorie socială, istorie econo­mică, istoria Craiovei și istoria rela­țiilor româno-franceze etc. Retrage­rea definitivă de la catedră, o pier­dere pentru învățământul univer­sitar românesc, aduce însă un câștig cercetării în domeniu. Astfel, apreciat și impulsionat totodată de lumea științifică românească, conti­nuă în particular activitatea de cercetare ale cărei rezultate sunt prezentate în comunicări inedite la diverse simpozioane (Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin, Câmpulung-Muscel, Sibiu, Târgu-Jiu, Caracal, București, Târ­goviște, Vidin-Bulgaria etc.) și publi­cate ulterior în volume ce îl au ca unic autor sau în volume colective, în reviste de cultură și de spe­cialitate.
În domeniul beletristic a debutat în anul 1965, cu o serie de poezii publicate în revista „Ramuri” din Craiova, la rubrica realizată de poetul, eseistul şi publicistul Miron Radu Paraschivescu (1911-1971). Zece ani mai târziu (1975), odată cu pătrunderea în mediul cercetării istorice, a debutat cu un studiu de istorie în revista „Mitropolia Olte­niei”. Acesta este momentul în care tânărul cercetător pe atunci, bine pregătit profesional, cu un bogat bagaj de cunoştinţe şi cu o puter­nică dragoste de ţară şi de istoria neamului său, pornește pe drumul ce avea să-l poarte peste ani către împlinirea deplină, către vârful piramidei universitare și academice românești.
Mergând pe firul acesta, al preocupărilor academice și de cercetare, descoperim că activita­tea ştiinţifică şi publicistică a distin­sului istoric desfășurată între anii 1975-2016 cuprinde, în mare, următoarele realizări: 15 programe şi contracte de cercetări ştiinţifice (colective sau în nume propriu), peste 300 de studii ştiinţifice, arti­cole, note, prefețe și postfețe, re­cenzii etc. (publicate în diferite re­viste de specialitate locale, regio­nale şi naţionale și în volume colective), 77 de volume (6 publicate ca unic autor, 67 publicate în colaborare şi 4 volume aflate în manuscris, realizate în colaborare) din care 5 reeditate și peste 200 de participări cu comunicări ştiinţifice la diferite simpozioane naţionale şi internaţionale. Este inițiatorul unei colecții de studii istorice ce au ca temă „Zone istorice”. În anii ’80 ai secolului trecut, timp de trei ani, a lucrat alături de Ion Donat la alcătuirea unui dicționar istoric al așezărilor umane dintre Carpați și Dunăre.
Dornic să facă lumină în anu­mite puncte negre din istoria noastră, a acceptat fără condiţii invitaţia pe care i-am făcut-o de a fi coordonatorul ştiinţific al progra­mului de cercetare intitulat Pe ur­mele istoriei, eroilor şi martirilor neamului românesc, iniţiat şi orga­nizat de către Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Judeţeană Vâlcea, în 2009. Astfel, în perioada 2009-2012, a fost prezent la toate evenimentele organizate în acest sens: simpozi­oane naţionale, regionale şi locale, memoriale, editarea, tipărirea şi lansarea unor volume cu caracter ştiinţific, tabere de cercetare, dezvelirea şi sfinţirea unor opere comemorative de război etc.
Profund implicat în munca de cercetare, istoricul Dinică Ciobotea a contribuit din plin de-a lungul anilor la dezvoltarea patrimoniului cultural regional prin întemeierea unor asociaţii şi societăţi de profil, printr-o serie de responsabilităţi editoriale şi prin apartenenţa sa profesională, el fiind membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România (SSIR) şi al Societăţii Numismatice Române (SNR), fon­dator al Societăţii de Istorie din Oltenia – „Izvoare”, fondator şi director al Editurii „Helios” – Craiova şi, nu în ultimul rând, membru în comitetele de redacţie a șase reviste de specialitate printre care și „Oltenia Eroică” (din 2015).
A publicat în revistele: „Mitropo­lia Olteniei”, „Buletin informativ”, „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane «C.S. Nicolăescu-Plopşor»”, „Analele Universităţii din Craiova”, „Arhivele Olteniei”, „Olte­nia. Studii şi comunicări”, „Contri­buţii istorice, filozofice, sociologice, economice”, „Symposia Thracolo­gica”, „Historica”, „Autograf MGM”, „Lamura”, „Sub semnul Buzeştilor”, „Orizonturi noi”, „Noul Literator”, „Scrisul Românesc”, „Justiția”, „In­finit”, „Rațiunea”, „Mileniu”, „Mileniu 3”, „Sfârșit de mileniu”, „Ramuri”, „Oltenia Eroică” (Craiova), „Analele Universităţii din București” – seria Istorie, „Muzeul Naţional”, „Studii şi articole de muzeografie şi istorie militară”, „Buletin de documente”, „Ma­gazin istoric”, „Clio 1989”, „Academia” (București), „Argesis. Studii şi comunicări” (Pitești), „Me­he­dinţi. Cultură şi civilizaţie”, „Cronici literare”, „Porțile de Fier” (Drobeta-Turnu-Severin), „Oltul cultural”, „Memoria Oltului și Roma­naților”, „Episcopia Slatinei şi Ro­ma­naţilor” (Slatina), „Vitralii roma­na­ţene” (Caracal), „Litua” (Târgu-Jiu), „Novăceanul” (Novaci-Gorj), „Acta Bacoviensis. Anuarul Arhi­ve­lor Naţionale Bacău” (Bacău), „Măr­turii”, „Lumina lumii” (Râmnicu-Vâlcea).
Despre viaţa, activitatea, opera şi personalitatea profesorului şi cercetătorului istoric Dinică Ciobo­tea au fost publicate o serie de referinţe în diferite reviste şi dicţio­nare de specialitate şi în mai multe antologii locale sau regionale.
Tot ca o recunoaştere publică a rolului avut la îmbogăţirea patrimo­niului cultural, spiritual şi istoric românesc, printr-o intensă şi rod­nică activitate de cercetare, distin­sului profesor şi cercetător istoric Dinică Ciobotea i-au fost decernate de-a lungul anilor, din partea unor instituţii bisericești și laice (Aca­demia Română; Arhiepiscopia Râmnicului; Episcopia Slatinei și Romanaților; Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Na­țional Vâlcea; Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Națio­nal Olt; Primăria municipiului Râmnicu-Vâlcea, jud. Vâlcea; Primăria municipiului Drăgășani, jud. Vâlcea; Primăria comunei Peri­șani, jud. Vâlcea; Consiliul Jude­țean Vâlcea; Prefectura Județului Vâlcea; Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plop­șor” al Academiei Române; Arhi­vele Naționale etc.) şi organi­zaţii culturale de prestigiu (Aso­cia­ția Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Forumul Cultural al Râm­ni­cului, Fundația Culturală „Sfântul Antim Ivireanul”, Academia DacoRo­mână, Societatea de Științe Istorice din România etc.), nume­roase diplome (de onoare, exce­lenţă, jubiliare şi de participare etc.), plachete şi medalii. De ase­menea, acesta a obţinut o serie de premii ce vin să onoreze şi să înnobileze munca depusă pe tărâmul recuperării istoriei neamului şi aşezării ei la locul cuvenit: Pre­miul „Nicolae Bălcescu” al Acade­miei Române, Premiul „Lucian Roşu” – acordat de filiala Iaşi a Aca­demiei Române, Premiul „Gheor­ghe Brătianu” – acordat de Socie­tatea de Ştiinţe Istorice din Ro­mâ­nia, Premiul „Nicolae Iorga” – acor­dat de Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Premiul de Excelență – acordat de Primăria Municipiului Drobeta Turnu-Severin. La toate aceste aprecieri se adaugă titlul de „Cetățean de Onoare” al comunelor Secu și Grecești, județul Dolj.
Eugen Petrescu

Alte articole de la Cultura