În jurul lumii, pentru a doua oară

3. Caribic, paradisul turismului mondial

În a treia zi a Noului An aveam, deja peste 10.000 km parcurși şi ne apro­piam de Canalul Panama, deci de ma­rele Ocean Pacific. De data aceas­ta, îl vom traversa venind dinspre Atlantic.

Dar să vă povestestim, dragi citi­tori, ce s-a mai întâmplat după  Ma­deira de unde ne-au rămas frumoase amintiri. A urmat Crăciunul, apoi încă trei zile pe apă când organizatorii au avut grijă să nu ne plictisim. Dimi­neața, puțină con­diție fizică, fitness sau Spa, prelegeri, filme, cursuri de inițiere  și, ca să ni se facă poftă de mân­care, degustări și o tigaie enormă pe puntea din spate în care, în fiecare zi, găseam ceva: ba gyros, ba cârnați sau garnele. După masa de prânz – relax, până la ora de prăjituri cu cafele sau ceai, relax sau, din nou, ceva în comun: sport sau bingo, până la masa de seară, după care un spec­tacol, bar, disco. Cum să te plictisești!? Putem spune, un program chiar obositor, dacă ar fi să iei în serios toată oferta propusă.

Pe 30 decembrie 2011, am ajuns în Guadelupa, arhipeleag cunoscut, dato­rită formei sale, și sub numele  „flu­turele Pacificului”, care aparține de­par­­tamen­tului francez de peste mări. Descoperit de Columb, arhipelagul este format din mai multe insule: Desirade, Marie-Galante, Les Saintes, St. Bartolomy și St. Martin; Guadelupa este cea mai mare dintre ele. Portul principal și, în același timp, capitala arhi­pelagului este Point-A-Pitre, aflată în partea de est  sau Grande terre, cen­tru turistic cu hoteluri elegente, ștranduri, plantații cu trestie de zahăr și mori de vânt. Partea de vest, Basse terre, un adevărat parc național, este muntoasă, cu păduri tro­picale, cas­ca­de, izvoare minerale calde, cu plantații bananiere și cu craterul celui mai înalt vulcan de 1467 metri. Popu­lația predominentă este cea creolă. Spre deosebire de englezi, coloniștilor francezi le-a fost permis raportul intim cu sclave, metișii rezultați având o altă culoare, dar și favoruri care-i diferențiau de ceilalți sclavi. În acest fel, s-a creat și o adevărată cultură creolă, care are foarte multe nuanțe europene.

Împreună cu Gerhard și Christine Yaneba, doi bavarezi simpatici, el pensionar, dar mare om de afaceri, am luat un taxi cu care am făcut turul insulei Basse terre. Vremea nu  a fost grozavă, s-a tras câte un ropot de ploaie, dar ne-am strecurat, vizitând tot cea ce ne propusesm: cascadele, pădurea tro­picală, grădina zoologică, ștrandurile, iar în final autostrada ce traversează cele două aripi ale „fluturelui”, ca să revenim în Pointe-A-Pitre. Orașul e destul de simplu, dar interesant. Are multe străzi paralele cu magazine, foarte animate, un muzeu al istoriei sclavagismului, Muzeul Schoelcher, cel ce a luptat pentru abolirea acestui sistem barbar de exploatare nedreaptă a negrilor aduși forțat din Africa de Nord, Piața Victoriei, ce amintește de victoria în lupta împotriva englezilor, dar și de timpul în care revoluționarii francezi au ghilotinat 4000 de fermieri albi care s-au opus eliberarii sclavilor. Interesantă este și silueta în galben a Catedralei Sfinții Peter și Paul, sau Catedrala de fier, datorită consolidării cu un corset metalic, în fața pericolelor unor catastrofe naturale: cutremure sau hurrikane, fenomene ce s-au abătut de mai multe ori și asupra acestei insule.

Ca peste tot în Caribic, dar și în toată zona subtropicală și tropicală, piețele sunt fascinante. Ofertele aici erau pește, languste, scoici, melci și garnele, oferite direct din bărcile pes­carilor.  în hala metalică alăturată sau cea din centru, a fructelor și zarza­vaturilor. Impresionantă ni s-a părut  și oferta de mirodenii; se găseau munți de batoane de vanilie, nenumărate dulce­țuri, gemuri, compoturi, sucuri, lichioruri, arome și  distilate artizanale de fructe tropicale. Turiștii sunt atrași, totodată, de obiecte de manufactură, sculpturi, de obiecte din ceramică, de pictura naivă (vezi foto).

În ultima zi a anului 2011, am an­corat în Philipsburg, capitala jumătății olandeze a insulei St. Maarten, cea franceză, Marigot, aflându-se în nord. Descoperită de Christofor Columb, aceasta va primi acest nume întrucât data de 11 noiembrie 1493 a picat de Sf. Martin. Este renumită pentru shoping și pentru plajele sale superbe.

Pe două străzi paralele cu portul, se găsesc sute de magazine cu absolut tot ce-și poate dori un om și pentru toate buzunarele. Pe faleză, restaurante cu terase și cu plaje animate, deși zona turistică cu hoteluri se întinde pe coasta de sud, la 16 km. depărtare. Plajele cele mai renumite sunt în Great bay, Little bay, Mullet bay  și Simpson bay, aceas­ta din urmă aflandu-se chiar în prelun­girea pistei principale a aeroportului. Fiind ultima zi din an, am sărbătorit-o cum se cuvine, la un restaurant de pe faleză, unde am servit langustă proaspătă la grătar, iar ca deschidere, renumiți pentru această insulă, escar­gots, adică un soi de melci prăjiţi în unt, cu mirodenii și usturoi.

Ne-am reîntors pe vapor, ne-am odih­nit, fiindcă urma Revelionul. În ziua în care a acostat Amedea, mai erau încă 4 vapoare în port, între care cel mai mare avea la bord 3.500 de pasageri. În­chinchipuiți-vă, dragii noștri, o insuliță invadată zilnic de circa10.000 de turiști, la numărul cărora se adaugă și per­so­na­lul vapoarelor. Sume importante de bani intră în visteria acestor insule foar­te vizitate. Ne-ar prinde bine și nouă  un asemenea exod de turiști la Marea Neagră sau pe Dunăre, dacă am știi cum să-i atragem.

Masa de Revelion a fost delicioasă, cu 10 feluri de mâncăruri, după care au urmat spectacole și dans pe toate punțile. Clipa dintre ani a fost sărbătorită cu șampanie, cu urări în ritm de dans.  După ora 1 noaptea, la bufetul restaurantului s-au putut servi salate, homari, garnele, stridii, caârnați, fripturi, brânzeturi și fructe.  Am petrecut pe cinste, în mare veselie, avându-l  tot timpul alaturi pe Robertino, care a făcut tot ce este posibil să ne simțim bine.

Prima zi a noului an 2012 am petrecut-o odihnindu-ne; pentru recu­perare, o bucată bună de timp ne-am destins în saună. În ziua următoare, am vizitat Aruba, fosta colonie olandeză, azi independentă. În capitala-port Oranje­stad, la fel ca în mai toate insulelor din Caribic, cumpărăturile se fac fără taxe.  Așa ni s-a spus, dar, lucru constatat de noi, acest lucru este valabil numai pentru băuturi și țigări, poate și pentru electronice și ceasuri. Ne-a impresionat orașul vechi, cu parcul Regina Wilhelmina, cu Catedrala Sf. Ana  și Statuia lui Simon Bolivar; deosebit este și fortul Zoutmann, ca și vechile mall-uri, în stil olandez, ca și cel nou, cu hotelul Renaissance, legătura între ele făcandu-se cu șalupa printr-un canal artificial. Aruba este însă renumită și prin cele mai frumoase ștranduri din lume, între cele de o rară frumusețe numărându-se Arashi beach, Palm beach, Eagle beach, Baby & Rodgers beach, Malmok beach, Druif beach și Manchebo beach.