„Fiecare partid și fiecare ministru al învățământului au avut iluzii că pot moderniza învățământul românesc”
• a declarat deputatul Eugen Neață
Zilele trecute, deputatul Eugen Neață a prezentat un punct de vedere cu privire la modificările care se doresc aduse la legile care guvernează actul educațional din țara noastră. Ca și mulți cetățeni ai României, care au reclamat prea desele schimbări prin care au trecut aceste legi în ultimele decenii, reprezentantul județului nostru în Parlamentul României este de părere că ar fi nevoie de un acord amplu al clasei politice. Scopul ar fi ca aceste legi să capete o formă care să fie recunoscută ca fiind performantă și acceptată de societatea românească, iar predictibilitatea actului educațional din România să existe cu adevărat, atât pentru părinții elevilor, dar mai ales pentru aceștia din urmă. Pentru că, în prezent, este limpede: un elev care este (să zicem) în clasa a V-a nu poate cunoaște în mod cert felul în care va fi evaluat la finalul ciclului gimnazial, iar unul care este în clasa a IX-a nu poate cunoaște cum va arăta Bacalaureatul pe care îl va susține peste numai trei ani.
Eugen Neață: „Școala românească se comportă deseori ca un copil cu un șir nesfârșit de moașe”
Într-un mesaj intitulat „Cu ochii pe legile educației”, Eugen Neață a venit cu mai multe declarații, pe care vi le prezentăm în rândurile de mai jos.
„Subiectul cel mai important în plan legislativ la ora aceasta este pachetul de legi dedicat educației, învățământului preuniversitar și universitar din România. Nu este domeniul meu de competență profesională și politică, dar nimeni nu poate sta departe de școala românească și de perfecționarea modului în care funcționează ea. S-au încercat, de-a lungul timpului, mai multe reforme ale modului în care se realizează instrucția și educația noilor generații de români. Fiecare partid și fiecare ministru al învățământului au avut, pentru moment, iluzii că pot moderniza învățământul românesc, că îl pot conduce în direcția așteptărilor pe care le are societatea de la absolvenții școlii românești. Sau așa a declarat orice ministru la momentul la care a avut puterea să schimbe ceva. Dacă a și făcut ceva, nu a reușit decât să-și coase petecul lui pe construcția pe care o vedem acum. Adevărul este că istoria modernizării recente a învățământului este un lung șir de încercări și de eșecuri mai mult sau mai puțin răsunătoare. Toată lumea a contribuit la acest fenomen și școala românească se comportă deseori ca un copil cu un șir nesfârșit de moașe. Răsfățat, refractar la modernizare și destul de surd la comanda pe care societatea o are pentru cei care ar trebui să-i instruiască și să-i educe pe cetățenii ei”, a precizat Eugen Neață.
Care ar fi soluțiile?
„Momentul discutării publice a noului pachet de legi ale educației este, așadar, unul istoric cu adevărat. Cu condiția să producă într-un final ceva clar și eficient, nu să prelungească agonia de până acum. Contez pe buna intenție și pe priceperea celor care s-au implicat în acest proces și a celor care urmează să-l pună în funcțiune în instituțiile de învățământ. Eu m-am format de-a lungul timpului în spiritul unui respect necondiționat față de tot ceea ce este românesc. Și în școlile pe care le-am frecventat la nivel preuniversitar și în acelea în care m-am pregătit la nivel universitar. Este dimensiunea pe care o urmăresc cu mare atenție în propunerea de modernizare a învățământului românesc, cea pe care o pot susține prin votul meu în Parlamentul României. Sunt deosebit de interesat de modul în care ajung la elevi și la studenți cunoștințele despre istoria și cultura noastră și de modul în care se deprind sentimentele pe care le cultivă școala față de statul și de poporul român. Patriotismul meu nu s-a construit simultan cu pregătirea mea de polițist, ci mult mai devreme, cu primele cuvinte pe care le-am rostit și cu primele litere pe care le-am scris. Comunitatea noastră națională are nevoie de o temelie solidă care să ne individualizeze și să ne dea valoare printre națiunile europene, în primul rând. În rest, cred că matematicienii cu pregătire didactică se pricep mai bine decât mine la ce aptitudini trebuie să aibă tinerii la finalul unui ciclu școlar. Literații, la fel. Geografii, fizicienii, chimiștii. Oamenii de afaceri știu exact ce așteaptă de la angajații care le vin de pe băncile școlii și instituțiile statului ar trebui să știe de asemenea ce cunoștințe și ce priceperi ar trebui să aibă funcționarii care li se prezintă la concursuri. Legile educației ar trebui să ofere garanția că toată lumea așteaptă la ieșirea pe poarta școlii un absolvent priceput la ceva și cu sentimente puternice de iubire și de respect pentru țara și pentru poporul lui”, a concluzionat Eugen Neață.