DRĂGĂȘANI – „perlă” a viilor și a vinurilor, dar și a florilor și a valorilor spirituale
Cultivarea viței-de-vie și prepararea vinurilor sunt cunoscute pe teritoriile locuite de români din cele mai vechi timpuri; sărbătoarea Culesului viilor s-a desfășurat întotdeauna și pretutindeni cu mult fast, entuziasm și dăruire.
Un cercetător german, într-un studiu din anul 1877, consideră că vinurile cele mai bune se produc în regiunile Odobești, Cotnari și Drăgășani.
În ultimele decenii, „Stațiunea de Cercetare Viticolă Drăgășani”, beneficiind de o echipă de cercetători de elită (academician George Condei, ingineri doctori: Gheorghe Butănescu, Zinca, Mircea Mărculescu, director ing. Tony Ciolacu, ing. dr. director Emilian Bănită ș.a. a dat strălucire acestei activități „dăltuind în piatra prezentului și viitorului faima și gloria vinurilor de Drăgășani” (Gh. Butănescu), prin soiuri precum Sauvignon, Cabernet Sauvignon de Sâmburești, Tămâioasă românească, Muscat Ottonel cunoscute în întreaga lume, primind numeroase premii la expoziții, concursuri naționale și internaționale prestigioase (160 medalii de aur, de argint și de bronz).
Mulți dintre cercetători și-au pus bazele pregătirii la renumita școală de specialitate din Drăgășani la care au avut profesori cu deosebite competențe și abilități de specialitate și de cultură generală, precum: Victor Ceaicovschi, Stefan Poiată, Napoleon Popescu, Carmen Iacob, Viorel Stoian, Valeria Ciolacu, Popescu Elena, Nica Valentina.
După terminarea facultății de specialitate, foști elevi ai acestei școli din Drăgășani, au fost promovați în învățământul universitar (Gheorghiță, A. Popa, Valentin Voican etc.).
La „Școala Medie de Horticultură din Drăgășani” s-a amenajat și un complet și inedit câmp dendrologic. Aici s-au format și pasionații de cultivarea florilor și a arbuștilor, valorificându-și talentul Olguța Dumitrescu, Ion Giodescu, ulterior și Gheorghe Rădoi, Nicolae Voicu și mulți alții.
Drăgășanii însă poartă cu mândrie simbolurile unor remarcabile evenimente din istoria romanilor, oferind prezentului doi prim-miniștri cu rol fundamental în integrarea țării noastre în Comunitatea Europeană, deschizând perspectiva de modernizare și sincronizare a țării cu valorile acestei lumi: academician Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, și economist Radu Vasile.
Drăgășanii au contribuit consistent și la îmbogățirea patrimoniului culturii naționale prin nume de rezonanță, precum Gib I. Mihăescu, unul din marii scriitori ai literaturii române interbelice; nuvelist, romancier, dramaturg, publicist, avocat drăgășănean (volumul de nuvele „La Grandi flora” – 1928, romanele „Rusoaica” – 1933 și „Donna Alba” – 1935), secondat de scriitori precum Alexandru Liță (poet), Florin Țene (poet), Dumitru Velea (poet, prozator, dramaturg), Emilia Popescu – prozatoare etc.
În ultimele câteva decenii, în Drăgășani s-a realizat un învățământ de înaltă ținută, fiind organizat și condus (în echipe) de directori ambițioși cu reale valențe manageriale, profesionale, precum: profesorii Gheorghe Chelărescu, Marin Ghilencea, Gheorghe Giuran, Dumitru Diaconu; ing. Napoleon Popescu, profesorii: Gheorghe Pavel, Dan Binișor, ing. dr. Condei Ana, prof. Tiberiu Vătafu, Petrică Dobrinescu, Mioara Dumitrescu, Gheorghe Vieru, Iosif Dumitrescu etc.
Profesori cu o pregătire impecabilă ștințifică și metodică, cu multă dăruire și dragoste pentru elevi, au rămas în conștiința comunității: de la Tica Preda, Maria Ghilencea, Emil Persu, Emil Istocescu, Angela Drăghici, Paul Denițoiu, Marga Boșoagă la Dan Binișor, Traian Cepăreanu, Cornel Stoian, Ion Neghină, Trelu Duțu, Felicia Duțu, Georgeta Fârtat, Nonei Popescu etc.
De remarcat reala concurență pe care învățământul din Drăgășani o făcea învățământului din Râmnicu Vâlcea, capitala județului, la competiții și examene (în integralitate unele clase au fost admise la facultate, în condiții de maximă exigență).
În același timp, relevăm că orașul Drăgășani a oferit învățământului din județul Vâlcea doi inspectori școlari generali: Gheorghe Vieru și Camelia Coroiu.
În domeniul medical, au activat și s-au afirmat personalități ilustre: de la doctorul Rosescu, cunoscut în țară și în afara ei, până la doctorii Mihai Ionescu (interne) la dr. Bucoveanu și Valerian Dinculescu (pediatrie), dr. Boerescu și Ionescu (boli contagioase), familia dr. Gorza (cardiologie și chirurgie), dr. Romeo Mihăescu (dermatologie) etc., iar dintre farmaciști reținem câteva nume cunoscute pentru activitatea prestigioasă, eficientă: de la farmacistul Gogu Stoian la farmacista T. Ionescu și, ulterior, Sica Ionescu și Elena Baniță.
Și, pentru că parcurgem anotimpul întineririi lumii, este imperios necesar să rememorăm și o altă activitate care a dat strălucire Drăgășanilor, transformându-l într-o imensă și fascinantă „grădină” a FLORILOR, prin talentul de excepție al aceleia care a parcurs evoluția de la „zâna florilor”, prin frumusețea fizică și morală, la cea de „împărăteasa florilor” prin diversificare și permanentizare a acestei activități minuțioase și minunate; a participat la numeroase expoziții și concursuri florale în Drăgășani, Pitești, Craiova, Târgoviște și alte orașe unde a obținut diplome și premii care i-au răsplătit tenacitatea, temeinicia și dăruirea incomensurabilă pentru frumos și pentru oameni.
Născută dintr-o familie din Dragașani, cu reale condiții și calitați pentru educație, Olguța Dumitrescu, dovedind sensibilitate deosebită, finețe, omenie rar întâlnită și chemare pentru frumos, a urmat „Școala Medie Horticolă Drăgășani”, care i-a dat posibilitatea cultivării talentului pentru frumosul din natură, dar și pentru cel artistic, respectiv pictură și literatură.
Întreaga viață și-a dedicat-o cultivării și diversificării florilor și arbuștilor ornamentali, având cea mai mare satisfacție când aducea bucurie, încântare, în sufletul locuitorilor – adevarata terapie de trecere pentru mulți peste încercările vieții.
În același timp, a găsit modalitățile cele mai potrivite de a se ocupa exemplar de educația celor trei copii: doi băieți, absolvenți ai Facultății de Medicină (Cristi – medic neurochirurg la spitalul Carol Davila București, apoi în SUA, și Viorel medic balneokinetoterapeut în Voineasa, în prezent în Râmnicu Vâlcea) și Cristiana – absolventă a Facultății de Drept cu masterat, care are și reale aptitudini artistice, organizând multe expoziții de picture: în Drăgășani, Râmnicu Vâlcea, Pitești, Craiova etc., apreciate de specialiști și de vizitatori.
„Doamna Florilor” – Olguța s-a stins în peisajul mirific al Voinesei lângă copiii pe care i-a iubit atât de mult ca și pe florile pe care le ornamenta cu ingenios talent și la distanță de orașul pe care tot timpul îl dorea pregătit de sărbătoare, precum în „Moartea narcisului”.
„Așa s-a stins în taină, și nimeni n-a știut,
Căci în minuta asta de grea melancolie,
Eu singur stam în față la muta-i agonie,
Și singur mi-am dat seama atunci ce s-a pierdut”
Și pentru toate aceste „minuni ale naturii”, pe care le-a dăruit cu atâta patimă locuitorilor acestui vestit oraș multe decenii (și nu numai lor), îi spunem prin „slova de foc” a poetului:
„SLAVĂ! Căci trist-ar fi fost viața și-ntunecat pe veci pământul,
De n-ar fi fost măcar o floare, ce-am fi sădit noi pe morminte!
Ce-ar fi cernut ÎN PRIMĂVARĂ, când trece prin grădină vântul,
Și eu ce dar ți-aș da azi ție ca să-ți aduci de mine aminte?”
Răspunsul îl gasim în celebra melodie a starului RAOL:
„Toate florile din lume…” vi le dăruim
„Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit”
• Emil BĂDESCU