DESCOPERIREA ISTORICĂ de pe șantierul BRUA
Dr. Ion Tuțulescu (foto) spune că săpăturile pe coridorul gazoductului au scos la lumină o istorie complet nebănuită și neștiută
Muzeul de Istorie Vâlcea a început anul 2022 expunând, în premieră, o piesă descoperită în anii săpăturilor pentru gazoductul BRUA. Omul care a condus șantierul, dr. Ion Tuțulescu, șef secție Muzeul de Istorie Vâlcea, explică în detaliu descoperirile:
„În județul nostru, șantierul BRUA s-a întins pe 56,7 kilometri, presupunând mai multe etape: supravegherea arheologică, desfășurată din luna octombrie 2018 – iunie 2020, cercetare arheologică a siturilor reperate, în principal, prin diagnostic arheologic dar și prin supraveghere arheologică. Prin diagnostic, au putut fi identificate de-a lungul acestui șantier, trei situri: două la Gușoeni și unul la Zătreni, cercetate de mine personal, în primăvara anului 2019. După o supraveghere efectuată personal, am putut identifica alte două situri arheologice: un nou sit la Zătreni și altul la Măciuca. Este vorba despre așezări preistorice dar și medievale. La Măciuca, spre exemplu, la o distanță de 600 metri de actuala biserică din Bocșa, am identificat o locuință semi-adâncită, de tip semi-bordei, cu vatră în interior, identificat în final de secol XVII, început de secol XVIII. La Gușoeni, am scos două așezări din prima vârstă a Fierului. La Zătreni, în schimb, am săpat o așezare de sfârșit Epoca Bronzului, cea mai veche dintre toate așezările reperate.
Ceea ce consider că este foarte important de menționat este colaborarea avută cu Universitatea din Alba Iulia, printr-un proiect prin care am reușit să obținem două datări cu radiocarbon din siturile de la Gușoeni, realizate la Potsdam. Aceste două datări ne-a confirmat materialul arheologic: cele două așezări sunt din anii 1240-1160 î.e.n! Siturile au fost cercetate numai pe amprenta unde a fost proiectul BRUA, acum se află în proces de inventariere și introducere în Repertoriul Național al României. Am scos la lumină ceramică, unelte din silex, din piatră, piese ritualice (spre exemplu, atât la Zătreni, cât și la Gușoeni, au fost descoperite roți miniaturale din lut de la car cultic folosit pentru trecerea sufletului defunctului în lumea de dincolo).
Până acum, putem vorbi de aproximativ 600 piese. Am început anul 2022, expunând-o vâlcenilor pe cea mai interesantă dintre piese care este reprezentarea unei ambarcațiuni preistorice, reprezentând o barcă monoxilă, dintr-un trunchi de copac special amenajate pentru o singură persoană pentru a circula pe râuri. Avea și un rol ritualic, pentru că la sfârșit de Epoca Bronzului și prima vârsta a Fierului, au loc schimbări și își face apariția incinerația, iar toate necropolele sunt amplasate în imediata apropiere a unei surse de apă. Anul viitor, inventarierea completă ar trebui să fie gata.
Surpriza cea mai mare a tuturor acestor ani de șantier a venit adiacent cu coridorul BRUA, la Zătreni. Am fost înștiințați
că a venit un domn detectorist și ne-a adus, ne-a donat niște piese de bronz care reprezintă inventarul funerar al unei femei celtice, de secol III î.e.n. La Zătreni, în satul Mănicea, în punctul Piscul Șasa, la aproximativ o sută de metri de coridorul BRUA, avem o necropolă. Zona Oltețului a fost o cale principală de circulație dinspre nord spre sud. Anul acesta, urmează să public un material științific pe această temă după ce am realizat analize magnetometrice. Am făcut adresă la primăria Zătreni pentru protejarea sitului pentru că această descoperire este unicată în Oltenia, singura care se poate apropia ca importanță a fost la Telești, în județul Gorj. Deja zona este supravegheată și după ce-am vorbit cu domnul Vlad Zira, de la Academia Română, care este unul dintre cei mai mari specialiști pe această perioadă, putem spera că-n câțiva ani, doi, cred eu, putem afla mai în detaliu secretele acelui sit. O săpătură arheologică sau prospecțiune magnetometrică reprezintă metodele pe care le avem în vedere. Din păcate, noi nu dispunem de un astfel de echipament iar costul prospecțiunii merge spre 80.000 lei.”