De la începutul anului și până în prezent, Casa Județeană de Pensii a înregistrat 7000 cereri pentru bilete de tratament
•stațiunile vâlcene rămân în topul preferințelor pensionarilor
În anul 2015 durata sejurului unui bilet de tratament este de 16 zile, iar a tratamentului balnear este de 12 zile. Ordinea de depunere a cererilor nu mai are nici o relevanță în procesul de repartizare a biletelor de tratament. Astfel, numărul de înregistrare și data la care este depusă cererea nu mai au nici un fel de importanță în stabilirea persoanelor care vor beneficia de bilet de tratament în anul 2014. Repartizarea biletelor de tratament se va face printr-o aplicație informatică, pe patru categorii: pensionari, asigurați, persoane beneficiare de drepturi în baza unor legi speciale, beneficiari de drepturi acordate persoanelor cu handicap în baza Legii nr.448/2006. În cadrul acestora, departajarea se va face după un set de criterii: dacă a beneficiat de bilete de tratament în ultimii doi ani; categoria de beneficiar; cuantumul sumelor de care beneficiază. Cererile se completează numai pe formularul aprobat ca anexa și Cererile se depun cu cel puțin 40 de zile anterioare primei luni din perioada pentru care se solicita bilet. Contribuția care se achită este, pentru pensionari, de: 50 % din drepturile brute de pensie. Biletele de tratament se acordă individual. În cursul unui an calendaristic, unei persoane i se poate elibera un singur bilet de tratament balnear. Până la această dată, potrivit directorului Gabriel Andrescu, CJP a centralizat aproximativ 7.000 de cereri pentru bilete. Ca de obicei, stațiunile de tratament din județul nostru se bucură de o căutare aparte.
La Casa Județeană de Pensii,
Peste 7,5 milioane lei în ajutoare de deces pentru 2015
Nu mai puțin de 3.200 de dosare de ajutor de deces au trecut de CJP, de la începutul anului și până acum. Gabriel Andreescu, directorul instituției, reamintește că , în sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai poate acorda şi un ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceştia (care nu era asigurat ori pensionar la data decesului). În sensul acordării acestui ajutor, membrii de familie sunt consideraţi:soţul/soţia; copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial ori cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate; părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi. Dovada că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar se face prin declaraţie pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces. În situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia. În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces se achită unei singure persoane, care dovedeşte cu documente că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz:soţul supravieţuitor; copilul; părintele; tutorele; curatorul; oricare altă persoană.