Colţul liric (1)
Colţul liric – rubrica noastră săptămânală de joia, din pagina a 4-a – s-a născut din dorinţa cititorilor iubitori de frumos şi poezie. Ea se adresează, indiferent de vârstă şi statut, tuturor celor ce pot răspunde cu o metaforă la butoniera unui vers. Chiar şi într-un cotidian (poate cu atât mai mult!) versurile publicate intră într-un duet firesc cu cititorul dornic, din când în când, să-şi bucure sufletul cu o adiere de frumos.
un mare poem/ cu boreale jocuri acolo unde/ nocturnă /marea
în părul tău pusese duhuri /albe şi lungi
elencos/ elencos…
vom trece mai departe /îmi spuneai ca într-o hipnoză/ cu
străluciri / mereu unduitoare /furaseşi /poemul
sau/ oricum/ ceva/ poate un abur uşor
din fotografiile în sepia …/ dar
stranii şi lungi erau drumurile şi noaptea… /adiind/adiind
/de la mari depărtări /cu
Jésus-fleur-chemise
din neverosimila reînflorire/ ştiam/ Doamne /
ce bine ştiam /că „a fi” /durează
doar o secundă pe care /numai tu ai putea s-o cuprinzi…
dar/ oare despre ce povestesc…/sub pânda neîndurătoare
a constelaţiilor / acum/ într-un oraş ireal…
with the boreal games/ where/ nocturnal sea
in your hair… /elencos/ elencos …
când toate uşile rămân zăvorâte/ de o ninsoare a /disperării
şi mult/ aşteptatele
mari /înţelesuri …inexplicabil/ aici mereu şi mereu/ întârzie…
de ce dar/ transhumanţa însângerată/ de ce dar câmpuri/ străbătute
de întomnări/ şi graiuri secrete… /osuarele
tuturor vârstelor/ … vin în tăcere la / cina cea de taină …
ea se reinventează /instantaneu prinsă-n/oglinzi high fidelity/ ca o
/vlăguire eternă/ în
dulcea/ demenţă a eroului tragic
scobind sub/ câmpiile împuşcate de un/ glonte
serafic…
sub/ ploile /mari ale Domnului se rosteşte/
adâncul unui cuvânt / cu / multiplele
inimi şi pulsaţii /albastre /crucificând în pereţi
fioroasa lui/ foame de lume…/ şi astfel poemul/… şi astfel poemul/…
şi astfel poemul/… şi astfel poemul/…
poemul se-ntunecă/…. deasupra/ zidirilor