5 milioane de tone de porumb din recolta anului 2011, spre export


România ar putea exporta în jur de 5 milioane de tone de porumb din recolta anului 2011, estimată la aproximativ 11 milioane de tone, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Valeriu Tabară.

“Cred că România va putea valorifica pe piaţa externă 5 milioane de tone de porumb pentru că avem o recoltă bună anul acesta. Piaţa mondială este o piaţă bună în prezent, fiind pentru prima dată când preţul porumbului este mai mare decât cel al grâului. Este bine pentru producătorii noştri să meargă la export şi pentru România să fie prezentă în piaţa mondială”, a precizat Valeriu Tabără.

Acesta a subliniat că recolta de porumb boabe din 2011 va urca până la 11 milioane de tone, din care circa 5-6 milioane de tone reprezintă consumul intern, iar diferenţa ar putea fi valorificată pe piaţa externă:  “Estimez că la porumb ne vom duce în acest an la 11 milioane de tone, cu circa două milioane de tone peste recolta din 2010. Va fi o recoltă bună în 2011, recoltatul merge bine la această dată, este uşor de depozitat şi fără costuri. Cred că în mod sigur vom fi şi în 2011 în topul ţărilor Uniunii Europene, din punct de vedere al producţiei de porumb, probabil după Franţa”, a menţionat şeful MADR.

În 2010, România s-a situat pe primul loc din Uniunea Europeană (UE), după suprafaţa cultivată cu porumb cu 2,243 milioane hectare, ocupând însă locul doi, după Franţa, la producţie, din cauza unui randament inferior. Anul trecut, Franţa a deţinut supremaţia în privinţa producţiei de porumb cu 13,690 milioane tone, urmată de România cu 9,101 milioane tone, de Italia şi Ungaria cu 7,877 milioane tone, respectiv 7,410 milioane tone.  Cu toate acestea, randamentul la porumb realizat anul trecut în România, de 4.056 kg/ha, a fost mai mic decât al celorlalte state membre, excepţie făcând doar Bulgaria, cu 3.920 kg/ha.

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de MADR, până la data de 14 septembrie a fost recoltată doar 11% din suprafaţa cultivată cu porumb, respectiv 284.292 hectare, la o producţie medie de 4,3 tone la hectar. Producţia obţinută de pe această suprafaţă depăşeşte 1,22 milioane de tone. Estimările MADR arată pentru 2011 o recolta de 10,87 milioane tone porumb boabe, de pe 2,6 milioane de hectare, la un randament de 4,1 tone la hectar. Experţii consideră că exporturile de porumb ale României şi Ucrainei pot contribui în acest an la reducerea deficitului existent pe piaţa mondială şi la limitarea creşterii preţurilor. Numai în ultimul an, preţul porumbului a crescut pe piaţa mondială cu 67%. (…)

Peste 70% din producţia românească de grâu de anul acesta are o calitate excepţională

Peste 70% din producţia românească de grâu de anul acesta are o calitate excepţională pentru panificaţie, a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, prezent la Festivalul Agricol de la Dezeşti, ajuns la cea de-a IV-a ediţie: „Am mai avut ani cu producţie agricolă mare, însă niciodată producţia nu a avut aşa o calitate bună. Avem judeţe unde 100% producţia este pentru panificaţie. La fel se întâmplă şi în cazul strugurilor pentru vin, a florii soarelui, a orzoaicei, a orzului, sau a rapiţei. Toate sunt la un nivel calitativ de excepţie, extrem de bune pentru piaţa internă sau externă”, a afirmat ministrul Valeriu Tabără. Cu toate acestea, ministrul Agriculturii susţine că nu se poate vorbi despre o ieftinire a preţului pâinii, deoarece acesta nu este legat de preţul grâului.  Pentru a exemplifica, Valeriu Tabără a precizat că în 2010 grâul a început să se valorifice de la 35 de bani, după care a urcat până la 85 de bani, iar preţul pâinii nu a oscilat.

„Pe de altă parte, eu mă tem de preţurile prea mici la producător pentru că o scădere a preţurilor la acesta, a materiei prime, înseamnă o scădere a producătorului agricol de a produce. Uitaţi-vă în ce condiţii trebuie să semene el în această toamnă. Costurile lui acum sunt net superioare pentru realizarea producţiei faţă de ceea ce a fost anul trecut, sau în anii în care precipitaţiile au fost normale. Sunt zone în care nici nu se poate ara”, a spun ministrul Agriculturii.

Potrivit lui Valeriu Tabără, ministerul pe care îl conduce se gândeşte acum la găsirea unor elemente compensatorii pentru producătorul agricol, dacă seceta va fi mai lungă. Ministrul Agriculturii a amintit şi de lansarea proiectului Canalul Siret – Bărăgan, care în opinia sa este mai important decât o autostradă, deoarece un asemenea canal influenţează aproape un milion de hectare de producţie agricolă, ceea ce înseamnă siguranţă foarte mare.

Conform lui Tabără, problema României va fi în continuare apa, nu pentru că nu o are, ci pentru că nu este gestionată în sensul în care ea să fie accesibilă producătorilor de legume, dar şi culturilor agricole mari.