Vlasov a eliminat CCI Vâlcea?!


• patru camere judeţene care s-au ridicat împotriva conducerii CCI România s-au văzut şterse din rândul comerţului

Un fapt aproape incredibil s-a petrecut marţi, când, în cadrul Adunării Generale a membrilor Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), patru camere de comerț jude­țene au fost eliminate din sânul CCIR.

„Printr-un atac fără precedent asupra integrității sistemului cameral, președintele Mihail Vlasov a eliminat din CCIR came­rele județene care i-au cerut să justifice administrarea fali­mentară a Romexpo și cheltuirea a peste 5 milioane de euro din fondul la dispoziția președintelui. Pretextul pentru exclu­derea celor patru camere de comerț este absența nemotivată și repetată la întâlnirile CCIR. În realitate, camerele dezafiliate au fost prezente la toate întâlnirile organizate de CCIR, iar motivul excluderii este înlăturarea celor care refuză să susțină încălcările flagrante ale legii ce au loc la Camera de Comerț și Industrie a României”, se menţionează într-un comunicat comun al „rebelilor”

„Tot ce am făcut a fost ca ,în Adunarea Generală din 2012, să nu fiu de acord cu executarea bugetului pentru 2011. Mi-am afirmat democratic o părere. Pentru acest motiv am fost exclus astăzi din CCIR”, a declarat Valentin Cismaru, președintele CCI Vâlcea.

„Camerele de comerț nu sunt ale președinților. Sunt enti­tăți mai presus de cei care le conduc vremelnic. CCI Brașov, alături de Timișoara și Cluj, au fost înființate în 1850 și au în administrare un patrimoniu constituit de-a lungul timpului de oamenii de afaceri”, a afirmat Nicolae Țucunel, președintele CCI Brașov.

„Președintele Vlasov trebuie să înțeleagă că nu poate rupe sistemul cameral pentru interesul personal. Nu am încălcat niciodată prevederile statutului CCIR. Am participat la toate adunările generale și întâlnirile statutare. Membrii CCI Dolj ne-au mandatat să ne îndreptăm în justiție împotriva persoanelor care au votat să ne excludă”, a declarat Cristian Dobre, președintele CCI Dolj.

„Președinții de camere județene care îl susțin pe Vlasov nu înțeleg că problema Camerei Naționale a trecut de granițele României. Am vorbit cu mai mulți ambasadori care sunt îngrijorați și m-au întrebat ce se întâmplă. Sume foarte mari de bani dispar din patrimoniul Camerei Naționale. Nu s-a mai întâmplat niciodată așa ceva”, a declarat Ioan Micula, președintele CCI Bihor.

„Majoritatea membrilor colegiului de conducere al CCI Sibiu sunt companii internaționale. CCI Sibiu susține unitatea sistemului cameral și îi cere președintelui Mihail Vlasov să propună soluții alternative pentru a menține integritatea sistemului”, a susținut reprezentantul CCI Sibiu.

În cadrul adunării generale din 26 martie, 12 camere jude­țene au votat împotriva excluderii celor patru camere: Argeș, Bacău, Bihor, Buzău, Dolj, Harghita, Maramureș, Mureș, Pra­hova, Sălaj, Sibiu și Vâlcea. S-au abținut 4 camere: Brașov, Piatra Neamț, Tulcea și Suceava. Pentru excluderea abuzivă au votat 21 de camere: Alba, Bistrița, Brăila, Botoșani, București, Caraș-Severin, Călărași, Covasna, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu, Galați, Hunedoara, Iași, Ilfov, Mehedinți, Olt, Teleorman, Timiș și Vaslui.

Potrivit comunicatului de presă, în cadrul Adunării Generale din 23 aprilie 2012, mai multe camere de comerț județene au cerut documente justificative pentru cheltuirea a 12.239.098 lei din Fondul la dispoziţia Preşedintelui. Cu aceeași ocazie, camerele județene au cerut conducerii CCIR să explice depăşirea cu 5.939.098 lei a bugetului aprobat pentru 2011, în condiţiile în care CCIR înregistrase în acel an un deficit de 5.143.928 lei. Preşedintele CCIR a refuzat agresiv să ofere răspunsuri la aceste întrebări. În consecinţă, camerele judeţene au intentat un proces prin care contestau descărcarea de gestiune a preşedintelui CCIR şi au sesizat DNA cu privire la posibile acte de corupţie şi deturnare de fonduri ale preşedintelui Mihail Vlasov. Camerele judeţene care au intentat procesul au fost acum excluse din CCIR.

Excluderea are un scop clar: pierderea calităţii procesuale a camerelor excluse şi la anularea procesului prin care se contestă descărcarea de gestiune pentru 2011. Totodată, preşedintele CCIR vrea să ţină Camerele judeţene excluse departe de Adunarea Generală din 2013, unde se va face descărcarea de gestiune pentru anul 2012.

Potrivit „răsculaţilor”, Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene au calitatea de membru de drept al CCIR. Sistemul Cameral este definit clar de art. 1, alin. 2 din Legea 335/2007. Camerele judeţene fac parte din sistem, alături de Camera Naţională, în virtutea legii. Legiuitorul a definit conţinutul sistemului cameral, tocmai pentru că existenţa şi unitatea acestuia să nu fie afectate de voinţa unor persoane. Este un lucru normal, datorită importanţei camerelor de comerţ, organizaţii de utilitate publică, conform art. 1 al aceleiaşi Legi.

„Camerele județene au fost excluse în 26 martie 2013 din CCIR sub pretextul încălcării art. 15 pct. 1 lit. b din Statutul CCIR: “Membrii Camerei Naţionale pierd această calitate prin: […] neparticiparea repetată şi nemotivată la lucrările organelor de conducere sau a organismelor de lucru din care fac parte”. În realitate, Camerele au participat la toate adunările organi­zate de CCIR, dovadă fiind înregistrările video şi procesele verbale semnate. Cele patru camere județene excluse repre­zintă companii care au peste 70.000 de angajaţi. Excluderea lor din CCIR aduce prejudicii membrilor, care nu mai sunt reprezentaţi de CCIR la nivel naţional şi internaţional. Camerele de Comerţ şi Industrie Bacău, Dolj, Prahova şi Vâlcea au promovat deja un demers în justiţie împotriva excluderii abuzive din CCIR. Această iniţiativă este susţinută de toate camerele județene care semnează acest mesaj.

Semnatarele acestui mesaj se opun vehement iniţiativei legislative B69/2013, depusă la Senatul României, care are ca scop subordonarea de către CCIR a Camerelor Judeţene şi concentrarea tuturor deciziilor în mâinile preşedintelui CCIR.

Dacă noul proiect de lege va intra în vigoare, Preşedintele CCIR va avea posibilitatea să desfiinţeze Camerele Judeţene, conform modificărilor făcute la Art 2(3). Tot el va dispune discreţionar de 90% din banii încasaţi de Registrul Comerţului – peste 60 de milioane de euro anual. Acest proiect de lege va duce la fraudarea statului român şi la subjugarea de către CCIR a sistemului cameral”, se închide comunicatul de presă.