Totul despre noul Cod al Muncii (2)

Astfel, nu se justifică stabilirea ordinii de prioritate la concediere în funcţie de motive ce ţin de persoana sala­riatului; Revizuirea termenului în care anga­ja­torul are obligaţia de a reangaja sala­riaţii concediaţi prin concediere colec­tivă cu prioritate pe posturile reînfiinţate; Mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată de­ter­minată, de la 3 ani la 5 ani; Regle­mentarea condiţiilor şi a termenelor în care pot fi prelungite contractele pe durată determinată; Modificarea preve­de­rilor privind munca prin agent de muncă temporară: reglementarea cazu­rilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară;  calitatea de agent de muncă temporară poate fi dobândită numai de societăţi comer­ciale sau persoane fizice autorizate, acreditate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; stabilirea regulii potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durata nedeterminată; stabilirea regulii potrivit căreia salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar; Reglementarea telemuncii; Modificarea prevederilor pri­vind durata timpului de lucru şi munca suplimentară: stabilirea domeniilor de activitate pentru care se pot stabili perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni; com­pensarea muncii suplimentare atât prin acordarea de ore libere plătite în urmă­toarele 30 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, cât şi prin acor­darea unui spor la salariu; reglemen­tarea condiţiilor în care angajatorul poate acorda zile libere plătite în peri­oadele de reducere a activităţii;  Modi­fi­carea dispoziţiilor privind salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat; Modificarea prevederilor ce privesc dialogul social:  acordarea posibilităţii de a adera la sindicatele constituite po­trivit legii pensionarilor şi şomerilor; extin­derea interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea mandatului; alocarea unui nu­măr de 20 de ore pe luna reprezen­tan­ţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi reprezentanţilor salariaţilor în vederea îndeplinirii man­da­tului pe care l-au primit de la salariaţi, orele utilizate în vederea îndeplinirii aces­tui mandat sunt considerate timp efectiv lucrat, fiind remunerate cores­pun­­zător; Modificări ale jurisdicţiei mun­cii, în sensul: introducerii distincţiei între conflicte de drepturi şi conflicte de in­te­rese; introducerii obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de drep­turi prin împăcarea părţilor; introdu­cerii prevederii potrivit căreia hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfâr­şit dezbaterile; stabilirii caracterului de­vo­lutiv al recursului; Abrogarea din Le­gea nr. 62/2011 a dispoziţiilor ce regle­men­tează conflictele individuale de muncă, în scopul eliminării necon­cor­dan­telor existente intre prevederile aces­tei legi şi Codul muncii.