Spectacolul muzelor
Salonul Naţional de Artă Contemporană, aflat la prima ediție, a fost onorat de prezenţa ambasadorilor şi reprezentanţilor corpului diplomatic din Republica Austria, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Irlanda, Republica Filipine, Mongolia, Pakistan şi Republica Polonă; a ministrului Teodor Paleologu, maestrului Dinu Săraru, Lilian Zamfiroiu, ministru-consilier în cadrul Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO de la Paris – Franţa, a parlamentarilor Mădălin Voicu, Emilian Frâncu, Aurel Vlădoiu, Samuel Vâlcu, a unor înalte oficialităţi locale. Critici de artă, precum Alexandra Titu, Constantin Prut, Corneliu Antim, Cătălin Davidescu sau Florin Rogneanu şi-au făcut simţită prezenţa, la fel ca şi artişti plastici de vârf, prezenți în expoziție, între care Radu Aftenie, Marin Gherasim, Ion Grigore, Letiţia Oprişan, Ştefan Pelmuş, Marilena Preda Sânc, Angela Tomaselli, Ion Tămăian, Corneliu Vasilescu, Voinea Marcel, Doru Drăgușin, Marin Răducu, Silviu Bârsanu, Tina Popa, Traian Boicescu, Leon Vreme, Doina Mihăilescu, Adriana Lucaciu, Atena Simionescu, Zamfira Bârzu, Viorel Cosor, Cristi Sida, Cristian Sima, Suzana Fântânaru, Romul Nuțiu, Ștefan Călătășeanu, Sergiu Plop, Carina Rusu, Olga Popescu, Aurelia Sanda, Sergiu Săliște, Maria Gaghel, Cătălin Oancea, Titi Neacșu, Ioan Suciu, Mihaela Tătulescu, Eugen Dornescu, Felix Aftenie, Ion Daicu, Aurel Manole, George Mosorescu, Viorel Poiată, Ilie Boca, Mihai Chiuariu, Suzana Dan, Alexandru Nancu, soții Tarcea și mulți, mulți alții.
Iniţiatorul, organizatorul şi finanţatorul acestui proiect – omul de afaceri Nicolae Sofianu – s-a bucurat să găzduiască 436 artişti plastici şi peste 500 de lucrări expuse. Declarația sa este ca un act de credință pentru protecția artelor: „Salonul Naţional de Artă Contemporană face parte dintr-un proiect mai vast, început acum 14 ani, şi vizează sintetizarea şi conservarea prin artă a elementelor esenţiale ale identităţii naţionale înainte de globalizare, contribuind astfel la îmbogăţirea şi conservarea patrimoniului cultural naţional şi mondial. Scopul final al acestui proiect este constituirea, la Râmnicu Vâlcea, a unui Muzeu al identităţii naţionale, care va cuprinde: Muzeul de artă, Biblioteca identităţii naţionale şi Centrul pentru conservarea patrimoniului cultural naţional imaterial. Manifestarea la care asistăm este o etapă importantă în proiectul de care am amintit, al cărei scop imediat este promovarea artei româneşti contemporane ca instanţă a definirii în act a identităţii autohtone, în contextual universalismului imperativ, al mondializării susţinute de structura de fond a civilizaţiei actuale. Vasta expoziţie de pictură, sculptură, grafică, ceramică va sta la baza Muzeului Sofianu, al cărui curator este pictorul Gheorghe Dican, un artist cu o vastă experienţă muzeografică, ceea ce îl recomandă în plus faţă de strălucitul creator al unor adevărate simfonii ale culorii.”
„Expoziția, care reunește lucrările a peste 400 de artiști plastici, propune o perspectivă asupra nivelului prezent al acestor confluenţe şi sinteze de opţiuni pentru nucleele problematice şi soluţiile lingvistice coexistente, aşa cum le gestionează generaţiile ce împărtăşesc experienţa comună a actualităţii”, a spus criticul de artă Alexandra Titu. Mai rămâne să consemnăm numele celor care fac parte din Comitetul de consultanţă artistică a Salonului Naţional de Artă Contemporană, pentru a ne da seama de calitatea evenimentului găzduit de Râmnic: Alexandra Titu, Constantin Prut, Cătălin Davidescu, Florin Rogneanu, Luiza Barcan – critici de artă; Radu Aftenie, Marin Gherasim, Paul Popescu, Zamfira Bârzu, – artişti plastici; Gheorghe Dican – artist plastic şi muzeograf; Claudia Zidaru – muzeograf, directorul muzeului care se va naște și, în prezent, al Centrului de Expoziții și Evenimente Sofianu.
Calea artei este calea inimii. Spectacolul muzelor din Centrul Sofianu a mers, într-adevăr, direct la sufletul spectatorului, fiindcă se bazează pe îndrăzneală creatoare, originalitate și efort plătit cu zile, săptămâni și luni de neodihnă.