SALONUL NAŢIONAL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ
• Râmnicu Vâlcea 5 – 20 august 2011
MUZEUL IDENTITĂŢII NAŢIONALE
Artişti plastici vâlceni – Gheorghe Dican, Constantin Neacșu, Alina Mengoni, Deaconu Daniela, Traian Ștefan Boicescu, Maria Crișan Gaghel, Poenaru Georgiana, Daniel Stancu, Ene Laurențiu, Stancu Daniel, Petti Velici, Sergiu Plop, Cercelaru Cristina, Corina Stanciu, Ion Cornea, Tina Ecaterina Popa, Olga Popescu, Carina Rusu, Oancea Cătălin, Sergiu Săliște- participanţi la cel mai mare Salon de Artă din ultimii 20 ani şi membrii fondatori ai Muzeului Identităţii Naţionale.
436 de artişti, 500 de lucrări
“Salonul naţional de artă face parte dintr-un proiect mai vast început acum 14 ani şi vizează sintetizarea şi conservarea prin artă a elementelor esențiale ale identității naționale înainte de globalizare, contribuind astfel la îmbogățirea și conservarea patrimoniului cultural, național și mondial.
Am făcut acest lucru pornind de la capacitatea artistului “sau al alesului’’, cum îl definea Petre Țuțea de a sintetiza și conserva prin intermediul operei sale, energia oamenilor și a locurilor cu care acesta interacționează.
Scopul final al acestui proiect este constituirea la Rm. Vâlcea a unui muzeu al identității naționale ce va cuprinde:
– muzeul de artă
– biblioteca identității naționale
– centru pentru conservarea patrimoniului cultural național, imaterial.
Astfel în acest centru se vor întâlni arta plastică, arta dramatică, muzica populară sau cultă, tradițiile și obiceiurile.
Un al doilea obiectiv este acela de a face cunoscută arta românească atât în ţară, cât şi în străinătate şi de a contribui la îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional şi universal. Toate lucrările expuse la salon se vor regăsi într-un album ce va fi înmânat fiecărui artist expozant. Acest album va fi donat tuturor liceelor şi facultăţilor de artă, bibliotecilor, muzeelor din ţară, ambasadelor străine din România, ambasadelor României din străinătate, precum şi celor mai importante universităţi şi muzee din lume.
Începând de anul viitor vor fi acordate burse de creație pentru doctorate în arta plastică în tabăra de la Brădișor, ce a fost reamenajată la standard europene și burse de creație pentru arta monumentală în tabăra de creație de la Drăgășani. Finalizarea acestor acțiuni va consta în organizarea la sfârșitul anului a unui salon ce va cuprinde aceste lucrări.
Îmi propun ca în viitorul apropiat să deschid un salon de artă la Paris, unde voi promova cei mai importanți artiști români”.
Exigenţele definirii identitare
Discurs critic artă (Alexandra Titu)
„Manifestarea la care asistăm este o etapă importantă dintr-un proiect inaugurat cu mai mult de un deceniu în urmă, și al cărui scop este promovarea artei românești contemporane, ca instanță a definirii în act a identității autohtone, în contextual universalismului imperative al mondializării susținute de structura de fond a civilizației actuale, civilizație a comunicării, a tehnologiilor de vârf, a disoluției frontierelor dintre discipline, metodologii de investigare/cunoaștere, configurări sociale și frontiere politice, chiar dacă unele dintre aceste disoluții țin de utopie și retorismul politic.
Definirea identității este o problemă recurentă a culturilor ce nu se află în epicentrul elaborării de modele, ci trebuie să adapteze mereu aceste modele propriilor lor consistente culturale, tropisme și exigențe. Citită de antropologia primelor decenii ale secolului trecut ca o rezultantă a contextului spațial, a orizontului definitor al configurației spirituale, cum o formulau în cultura noastră.
Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu, Rădulescu Motru, Vasile Băncilă sau Ernst Bernea, teoria contemporană o proiectează mai ales ca rezultantă a confluențelor intersecțiilor, coliziunilor/conflictelor de expansiuni culturale, de rupturi istorice și poziționări polemice față de tradiție, de aderente conștiente, asumate si refuzuri la fel de asumate, fata de aceste presiuni heterogene.
Nu ne mai definim exclusiv nici în funcție de o succesiune de tradiții stratificate, ale unor mai universalisme ce s-au succedat și substituit în lungul istoriei pe teritoriul autohtoniei noastre în permanentă reconstrucție, străbătute de axul definit de Blaga drept “cotor abisal”, ci mai ales prin această conștientă disponibilitate de a controla intersecția dintre această verticală, din care fiecare etaj constituie o platformă referențială, și orizontală tensionată a fluxurilor culturale ale celei mai stringente și provocante contemporaneități.
Vasta expoziție de pictură, sculptură, grafică, ceramică etc., ce va sta la baza muzeului Sofianu, și al cărei curator este pictorul Gheorghe Dican, a cărui experiență muzeografică îl recomandă în plus față de cea de artist, propune perspective asupra nivelului prezent al acestor confluențe, și sinteze de opțiuni pentru nucleele problematice și soluțiile lingvistice coexistente, așa cum le gestionează generațiile ce împărtășesc experiența comună a actualității după ce au traversat experiențele istorice cu consecințe culturale inevitabile, și prospectează deschiderile viitorului, cu disponibilități diferite și moșteniri comune. Remarcăm dincolo de aceste diferențieri, marcate desigur și de contexte regionale subtil specifice, o anume afinitate comună, care este amprenta acestui moment de sinteză al unei arte ce a asumat recurentele tendințelor abstracte, lirice si raționaliste, și figurativismelor mai mult sau mai puțin mimetice, și datorate tocmai acestei conștiințe asumate a unei periferii ce devine centru tensionat de atingere al unor universalisme opozitive”.
Discurs critic artă (Constantin Prut)
Salonul Național de Artă Râmnicu – Vâlcea face parte dintr-un program cultural cu care mă întâlnesc din mai multe rațiuni de conștiința și profesionale. În dorința de a sesiza și conservă elementele semnificative ale identității naționale apreciez un efort de construcție culturală extreme de sugestiv într-o epocă în care se produc amenințări depersonalizate, sub strălucirea aparentă a procesului de globalizare.
În paginile “Dicționarului de artă modernă și contemporană” pe care l-am publicat și p e care acum îl reeditez, cu multe adăugiri, și, cu o notă specifică, “Dicționarul de artă balcanică”, pe care îl pregătesc, își vor afla locul, în mod necesar, operele pe care acțiunile din ultimii ani, actualul Salon le cuprinde. Este foarte important pentru memoria românească, pentru memoria europeană ceea ce se întâmpla în teritoriul; artelor vizuale, în domeniul culturii figurative pe care dorește s-o surprindă actualul Salon.
La Râmnicu Vâlcea, în spațiul expozițional Sofianu, se creează un punct sensibil, o zona de transparență a culturii, care ne pune în stare de comunicare cu geniul artistic românesc. Este un moment special pe calea luminării valorilor naționale, în care fiecare dintre noi se identifică. Ceea ce se întâmplă azi la Râmnicu Vâlcea este mai mult decât un Salon, decât o manifestare ce înregistrează o secvență dintr-o mișcare artistică, dintr-un fenomen. Aici se prefigurează substanța unei complexe acțiuni de așezare a evenimentelor culturale într-o bună funcționare. Ca o dezvoltare firească a acestui Salon de artă de la Râmnicu Vâlcea se va deschide o galerie de arta la Paris, într-un centru esențial al artei moderne, și Muzeul de Artă Sofianu, în care, speram, se vor face fundamentale sinteze ale artei românești, balcanice și europene. Cultura românească are aici, Salonul de Artă la Râmnicu Vâlcea, un spațiu de recunoaștere și de consacrare.
La vernisaj au fost prezente peste 1000 de persoane, ambasadori și reprezentanti ai corpului diplomatic din Austria – Excelența Sa Dr. Michael Schwarzinger, Cehia – Excelența Sa Jiří Šitler, Republica Populară Chineză – Yan Jianwu (Consilier Cultural al Ambasadei Chinei în România) și ZHOU Min (Secretar II din cadul ambasadei, Irlanda – Excelența Sa John Morahan, Republica Flipine – Maria Fe T. Pangilinan (însărcinat cu afaceri) și Reynalita S. Cruz (Ofițer Administrativ / Atașat), Mongolia – Rodica POP, Pakistan – Excelența Sa Dl. Rab Nawaz Khan și Dl. Muhammad Saleem – Consilier și Polonia – Maja Wawrzyk, directorul institutului polonez, marea soprană Felicia Filip, Teodor Paleologu, maestrul Dinu Săraru, Lilian Zamfiroiu ministru-consilier în cadrul delegaţiei permanente a României pe lângă Unesco de la Paris – Franţa, Mădălin Voicu, senatori, deputați, oficialități locale, criticii de artă: Alexandra Titu, Constantin Prut, Corneliu Antim, Cătălin Davidescu, Florin Rogneanu, artiști plastici precum Aftenie Radu, Gherasim Marin, Grigore Ion, Oprișan Letiția, Pelmuș Ștefan, Preda Sanc Marilena, Tomaselli Angela, Tamaian Ion, Vasilescu Corneliu, Voinea Marcel, circa 200 artiști plastici din toată România, Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim, Ahiepiscopul Râmnicului și Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului și mulți alții.
Comitetul de Consultanță Artistică a Salonului Național de Artă Contemporană
1. Alexandra Titu – critic de artă (art critic)
2. Constantin Prut – critic de artă (art critic)
3. Cătălin Davidescu – critic de artă (art critic)
4. Florin Rognaeanu – critic de artă (art critic)
5. Luiza Barcan – critic de artă (art critic)
6. Radu Aftenie – artist plastic (plastic artist)
7. Marin Gherasim – artist plastic (plastic artist)
8. Paul Popescu – artist plastic (plastic artist)
9. Zamfira Barzu – artist plastic (plastic artist)
10. Gheorghe Dican – artist plastic (plastic artist), muzeograf (museum curator)
11. Claudia Zidaru – muzeograf, director muzeu (museum curator)