Ridendo despre tinereţea semnificantului

Întâlnirea, cu limpiditate şi eclatan­ţă, la examenul de „competenţe ling­vis­tice”, cu sportivele din „Loturile olim­­­­­pice sportive naţionale”, este struc­­turată de retorica ambiguităţii în­tot­deauna formatoare. Sportivele, la­bo­­rioase, dar şi „senso, ergo sum”, deve­lopând desfolierea lexemelor, într-o disponibilitate de ridendo, de­cu­pla­­te de la „limbajul de lemn” şi „copy-paste”, având luminozitatea celui care ştie că dialogul, chiar dacă precum incipitul acum, propune discursul după sintag­ma: „Totul n-a fost spus”.

„Mens sana in corpore sano” este în acelaşi timp şi suflet sănătos în corp sănătos. Întâlnirea de această tipolo­gie, chiar dacă este examen, se pre­lun­geşte în timp, concretă fiind atemporală de fapt.