Reactivarea învăţământului profesional: ÎN CĂUTAREA MESERIEI „BRĂŢARĂ DE AUR”

Luni, 7 aprilie, a fost ziua când în Vâlcea, la fel ca în întreaga ţară, s-a declanşat programul naţional de informare şi consiliere a elevilor şi de atragere a absolvenţilor de gimnaziu spre învăţământul profesional. Printre alte activităţi, în cadrul acestei acţiuni, care va dura până la data de 18 mai, sunt pre­vă­zute atât o „săptămână a meseriilor”, cât şi un „târg al mese­riilor”, ambele având ca scop informarea detaliată şi, pe această cale, determinarea elevilor şi părinţilor de a alege cea mai potrivită meserie. Lansarea acestui program de către Ministerul Educaţiei a pornit de la nişte realităţi dureroase. În ultimii 15 ani, a devenit tot mai evidentă lipsa unor metode de consiliere a tinerilor pentru a-i ajuta să-şi direcţioneze drumul potrivit către o carieră de succes. În actualul an de învăţământ, de exemplu, numărul elevilor din şcoli profesionale a scăzut la 20.000 faţă de 300.000 câţi erau în 2002. Efectul acestei scăderi dramatice se simte astăzi prin criza de mână de lucru calificată pentru sec­toa­re importante ale economiei precum transporturi, construcţii, electronică, industrie alimentară etc. Se caută şi nu se găsesc pe piaţa muncii lucrători pe diferite tipuri de utilaje, ca să nu mai vorbim de lipsa maiştrilor şi tehnologilor. La ultima bursă a locurilor de muncă, organizată la sfârşitul lunii trecute în Rm. Vâlcea, din cei peste 1.400 de tineri care s-au prezentat, doar 245 au fost absolvenţi ai unor şcoli de meserii sau de gimnaziu. Marea greşeală a plecat de la faptul că, în Vâlcea, la fel ca în ţară, grupurile şcolare de tradiţie profilate pe domenii tehnice şi economice care aveau misiunea să pregătească forţă de lucru calificată au fost transformate în licee. O astfel de eroare a fost corectată de noi în şedinţa din luna martie când Consiliul Jude­ţean a adoptat o hotărâre pe baza căreia Liceul tehnologic spe­cial Bistriţa a fost readus la statutul iniţial de şcoală profesională specială. Măsura noastră s-a bazat pe faptul că, pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale este mult mai important să dobândească o calificare care să le ofere şansa de a accesa mai uşor un loc de muncă. În cazul acestei categorii de tineri cu probleme de dizabilităţi, învăţământul profesional special va avea o durată de studiu de 4 ani, adică mai mare decât cea a învăţământului profesional de masă care va fi de trei ani. Durata prelungirii cu un an derivă din faptul că dezvoltarea de compe­tenţe generale şi profesionale solicită mai mult timp de învăţare şi instruire practică din partea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

Drumul către şcolile profesionale nu se închide în faţa tinerilor care doresc ca, după însuşirea unei meserii, să urmeze şi un liceu. Ministerul Educaţiei a emis deja un act normativ care dă dreptul absolvenţilor de şcoli profesionale să continue studii­­le liceale începând direct cu clasa a XI-a, tot cu frecvenţă la zi, ceea ce înseamnă o evidentă îmbunătăţire a Legii educa­ţiei. Anterior, după promovarea examenului de atestare profe­sio­nală, absolventul putea să urmeze învăţământul liceal doar cu frec­venţă redusă. În plus, actul normativ adoptat de minister asigură elevilor din şcoala profesională aceleaşi drepturi de re­du­cere cu 50% a costurilor pentru transportul în comun. Mai mult, faţă de liceeni, elevii şcolilor profesionale vor beneficia şi de susţinere financiară, de stimulente sau alte forme de sprijin din partea partenerului de practică. Ca ultimă noutate, mai adă­u­găm că, începând din anul 2015, elevii vor intra în şcoala pro­fesională cu un an mai devreme fără să mai treacă prin clasa a IX-a. Toate aceste măsuri au fost temeinic gândite şi vor deveni neapărat operaţionale deoarece avem nevoie, ca de aer, de tineri bine pregătiţi, care să poată aplica în viaţa cotidiană ceea ce au învăţat şi au acumulat pe parcursul anilor şcolari.