Mai pot americanii să salveze dezastrul lăsat de Gigi Becali la Uzina Mecanică Drăgășani?
• presa centrală a reluat tema interesului american pentru obiectivul strategic preluat de patronul FCSB din anul 2004 și pe care acum statul nu poate obține nici măcar 20.000 euro
Prima dată când subiectul investitorilor americani la Uzina Mecanică Drăgășani a lovit toate redacţiile de presă era în iarna 2015. Alexandru Uță, la vremea aceea primarul comunei Ștefănești, declara public: „Anul trecut o companie americană a cumpărat fabrica de armament de aici, din Ştefăneşti, cunoscută sub numele de Uzina Mecanică Drăgăşani. Din câte am înţeles, nu îi va schimba profilul, va rămâne tot pe profil militar şi acum se lucrează la reparaţii, la noile linii tehnologice. Din câte ştiu, vor angaja între 400 şi 800 de oameni şi este un semn bun atât pentru noi ca localitate, dar şi pentru municipiul vecin Drăgăşani. Oricum, zona economică limitrofă Drăgăşaniului îşi revine treptat şi asta va duce la creşterea nivelului de trai din sudul judeţului“.
Adevărul.ro a publicat recent un articol care a ridicat multe sprâncene în rândul militarilor vâlceni și nu numai după ce a descris o mega-investiție transatlantică pe malurile Oltului: „Industria românească de muniție va fi revitalizată după ce un grup de oameni de afaceri americani a investit în compania românească Romanian Allied International Defense și va demara producția la Uzina Mecanică Drăgășani. Conform unor surse din domeniu, principala piață va fi cea din Ucraina, țară care consumă cantități imense de muniție din cauza războiului cu Rusia, dar nu vor fi neglijate nici livrările către Ministerul Apărării Naționale sau partenerii externi tradiționali. Investitorii americani vor face o infuzie de capital de 100 de milioane de dolari, iar în prima fază vor fi achiziționate, de la producători din țări NATO, linii de fabricație pentru muniții de calibru mic, 5,56 și 7,62 milimetri. Partea americană dorește să achiziționeze până la trei astfel de linii de fabricație, iar producția este prevăzut să fie demarată până în ianuarie 2024, cel târziu. Ulterior, de anul viitor, partea americană va ataca și piața de muniții medii sau mari, calibre de 152 și 155 milimetri, iar în acest segment se va colabora cu vechi facilități de producție ale Romarm. Apoi, tot în faza a doua a investiției, pentru eficientizarea producției, partea americană intenționează să intre și pe piața de pulberi explozive, capitol la care România suferă foarte mult. Ca și în cazul muniției de calibru mare, la capitolul producția de pulberi explozive, investitorii americani vor colabora tot cu vechi facilități de producție ale Romarm.”
La începutul anului, jurnalul.ro radiografia amar stadiul dezastruos în care a ajuns uzina după gestiunea lui Gigi Becali: „Fabrică de armament vândută sub 20.000 euro.
Uzina a făcut parte din industria de armament, aici producându-se muniție, dar în 2012 a intrat în insolvență după ce fusese cumpărată de patronul FCSB, Gigi Becali și Asociaţia Salariaţilor. Fabrica este închisă de mai mulți ani, nu mai are angajați și produce doar pierderi, în loc de muniție. Ministerul Economiei vrea să scape de activele aceste companii și le oferă la un preț foarte mic, de numai 89.000 lei. Situația în care a ajuns uzina din Drăgășani este doar o piesă dintr-un puzzle care înfățișează dezastrul în care se zbate industria națională de apărare.
După finalizarea procesului de privatizare în 2004, Gigi Becali a ajuns să dețină 90,7% din acţiunile societății UM Drăgăşani, în valoare de 8.136.460 de lei. El a fost obligat în 2012 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să plătească 307.000 de euro, reprezentând penalităţi pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin caietul de sarcini. Pentru că latifundiarul din Pipera nu s-a conformat sentinţei judecătoreşti, statul a început procedura de executare silită a uzinei, scoţând la vânzare mai multe active pentru recuperarea acestei datorii. Până în 2014 încercase de patru ori să vândă societatea, dar fără succes. În 2015 a existat o tentativă a unei companii americane să o preia, dar demersul nu s-a finalizat.
În momentul primei privatizări, societatea deținea o clădire P+1, cu o suprafaţă construită 1.237,50 metri pătrați, la care se adaugă terenul aferent, plus un spaţiu verde de 800 de metri pătraţi. Valoarea totală a tranzacţiei a fost în anul 2004 de peste 13,9 milioane de lei, reprezentând preţul pentru pachetul majoritar de acţiuni, investiţiile şi capitalul de lucru. În 2014, la a patra tentativă de executare silită a activelor de către Fisc, suma cerută scăzuse la circa 30.000 de lei. Acum, după aproape 10 ani, statul vrea să obțină din această vânzare 89.000 de lei, potrivit un proiect de hotărâre de guvern care stabilește bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Economiei pe 2023 din activitatea de privatizare, gestionarea insolvențelor etc.
Deși nu mai lucrează de ani de zile, UM Drăgășani a raportat în 2021 o pierdere de 1,2 milioane de lei”.
„Eu nu fac armament. O s-o reprofilez pe altceva, pentru că n-am dat un euro pe ea, ca alţii pe alte societăți, și nu poate să-mi impună cineva ce să fac cu ea. E proprietatea mea. Pe lângă cele 130 de miliarde de lei pe care le-am plătit, am preluat și datorii de 24 de miliarde de lei” anunţa solemn în luna mai 2004, George Becali după ce preluase pachetul integral de acțiuni împreună cu Asociația Salariaților de la Uzina Mecanică Drăgășani in cadrul unui act ce prevedea dezvoltarea societății în următorii cinci ani, investiții de mediu și capital de lucru.