La Madrid, peste 16.000 de vizitatori au admirat SIMBOLUL ISTORIC AL VÂLCII!
În luna octombrie, expoziția „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” s-a bucurat de atenția madrilenilor
Nu mai puțin de 16.111 persoane au vizitat, în luna octombrie, expoziția „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” deschisă la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, a anunțat Ambasada României în Spania. Expoziția coordonată de Muzeul Național de Istorie a României adună 838 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România și marchează 140 de ani de relații diplomatice între România şi Regatul Spaniei.
Expoziția se bucură de Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi al Preşedintelui României, Excelenţa Sa Klaus Iohannis și va rămâne deschisă până la data de 27 februarie 2022.
După cum vă informa și anterior, celebra mască de bronz de la Ocnița și alte două obiecte de patrimoniu ale Muzeului Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” fac parte din cea mai importantă expoziţie românească de arheologie prezentată la Madrid.
La invitația Muzeului National de Istorie a României, Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” a dat curs participării la expoziția internațională „Dacia. Ultima frontieră a romanității”, expoziție ce a fost vernisată la Madrid în perioada lunii iunie 2021.
Instituția vâlceană participă cu trei piese: Masca de bronz de la Ocnița; Fragmentul ceramic cu inscripția „Regele Thiamarcos a făcut”; Vas de bronz de tip Oenochoe.
Informații despre masca de bronz
Potrivit specialiștilor, masca de bronz a fost descoperită în anul 1973 în cadrul unui sanctuar care, în perioada sa, a avut trei încăperi subterane, cu temeliile săpate în stâncă şi trei coloane din lemn. Mai precis, piesa a fost identificată în încăperea cu numărul 3, aceasta fiind aşezată cu grijă pe peretele de vest al complexului. Sanctuarul a fost distrus de un puternic incendiu care a mistuit locuinţele de pe colină, cât şi de pe terase. Într-una dintre încăperi au fost găsite două monede din timpul primului împărat roman, Octavian Augustus (63 î.Hr – 14 d.Hr), care arată că incediul s-a produs în perioada aceasta, de când datează şi masca (sau, posibil era mai veche). Piesa este realizată dintr-o singură foaie de bronz cu o grosime de 1,5 mm, prin batere pe o formă de lemn după tehnica „au repoussé”, placa fiind tăiată şi uşor bătută pe dungă, prin lovire cu ciocanul. Faţa este expresivă, cu bărbia rotundă şi puternic accentuată. Nasul este în linii drepte şi precise. Nările sunt sumar indicate, baza nasului fiind dreaptă. Gura este împinsă din interior şi indicată printr-o linie orizontală. Buzele uşor reliefate, puternic strânse, accentuează gropiţele laterale. Ochii sunt adânciţi în orbite. Sprâncene exagerat de accentuate printr-o tăietură longitudinală, încrustată ca şi tăietura verticală de pe bărbie. Gâtul are lungimea de 3,3 cm, cu marginile întoarse spre exterior. Fruntea este lată. Părul este redat prin şase bucle în manieră elenistico-romană (coafuri de asemenea anvergură apar și la personajele aflate pe cnemide sau alte elemente componente ale tezaurelor funerare ale principilor membrii ai Frăției Getice: a.s.v. tezaure Agighiol, Peretu, și Bulgaria, pentru geții sudici). Urechile sunt redate prin batere şi netezire. Are patină nobilă – culoarea verde albastră. Masca este produsul unui atelier local. Istoricii menționează că nu este o mască mortuară ca în cazul civilizaţiei greceşti; cel mai probabil, piesa reprezintă probabil pe zeul războiului, în felul zeului Ares-Marte de la greci şi romani. Nu poate fi vorba de un portret, ci de o operă de artă religioasă geto-dacică, ea fiind o divinitate bărbătească în vigoarea tinereţii.
Expoziţia „Dacia – ultima frontieră a romanităţii” este deja cea mai importantă expoziţie românească de arheologie propusă până în prezent publicului din Spania, organizată la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid în cadrul programului aniversar România – Spania 2021, stabilit de Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României în Regatul Spaniei, în calitate de coordonator. Aceasta este organizată sub coordonarea Ministerului Culturii, prin Muzeul Naţional de Istorie a României, cu sprijin şi din partea Institutului Cultural Român şi al Ministerului Apărării Naţionale.