La Costești, PĂRINTELE NECULA A INTRAT TÂRÂȘ în Peștera Sfântului Grigore Decapolitul!
Cea mai puternică și credibilă voce a ortodoxiei românești de azi s-a închinat la altarul sfântului simbol al Bistriței și a avut o recomandare apăsată: „Nu urcați dacă sunteți cardiaci sau claustrofobi!”
În prima duminică după Rusalii, Costeștiul a avut un oaspete cu adevărat special în persoana părintelui Constantin Necula care a filmat pentru „Bucuria credinței”, alături de Andrei Victor Dochia, chiar la Peștera Liliecilor dezvăluind că a fost hirotonit de ziua Sfântului Grigore Decapolitul: „Sper, din toată inima, să nu se vadă praful de pe reverenda mea. Am intrat pe burtă aici, dar să ținem cont de ideea că acești oameni se ascundeau ca să se arate! Se ascundeau de oameni și i se arătau lui Dumnezeu. Este fascinantă istoria acestei mănăstiri din rărunchi care face ca la suprafață să fie vizibilă lumina… Suntem în inima credinței monahale, până la urmă. Suntem în fața unei catapetesme unice, din punctul meu de vedere, de zid cu pictură, păstrează o icoană a Maicii Domnului. E locul unde, timp de o sută de ani, Sfântul Grigore a ținut lumea! N-am nici o îndoială că aceste două icoane sunt făcătoare de minuni pentru că sunt mii de rugăciuni, rostite în mii de forme, câte mătănii sunt aici, câte încercări de a salva lumea…”
Conform scrierilor părintelui Veniamin Micle, de la Mănăstirea Bistrița, peștera este situată la intersecţia paralelei de 45º10΄30΄΄ latitudine nordică cu meridianul de 24º02΄30΄΄ longitudine estică, în zona carstică a masivului Buila – Vânturariţa, se deschide către Cheile Bistriţei pe versantul vestic al interfluviului Bistriţa – Romani.
„Golul subteran, având o dezvoltare de cca 250 m, prezintă două deschideri: cea de acces, de 1,75 × 0,75 m şi respectiv de 12,00 × 10,5 cm, ambele cu orientare estică. Altitudinea absolută a cavităţii este de 750 m, iar cea relativă diferă, intrarea din amonte fiind de 44 m, iar cea din aval, folosită curent, la 60 m. Deşi lipsit de concreţiuni spectaculoase, interiorul peşterii se modelează interesant, cu felurite desene, forme de calcar, datorită depunerilor de carbonat de calciu în jurul unor corpuri străine. Peştera adăposteşte o foarte bogată faună cavernicolă, formată din specii de lilieci, dar şi din micile insecte care trăiesc în depozitele de guano : coleoptere, diptere, araneide etc., adaptate mediului biologic specific, cu o temperatură constantă în timpul anului de cca + 14º C şi cu o umiditate ridicată. Având o foarte mare importanţă biospeologică, peştera cunoscută şi sub numele de „Peştera Liliecilor”, prezintă cea mai estică apariţie de faună troglobiontă din Carpaţii Meridionali. Peştera, are două deschideri: Intrarea în Peşteră cu înălţimea 1,50m şi lăţimea de 0,80m şi respectiv Fereastra Peşterii cu înalţimea de 12,00m şi lăţimea de 10,50m se face printr-un culoar îngust şi scund de aproximativ 10m, acesta conduce în Galeria Principală, asemenea unei Săli spaţioase. Înaintea unei scări, la aproximativ 10m se află o Lespede suspendată de pe care se ajunge în Galeria Superioară de mici dimensiuni. Din Galeria Principală se urcă un prag şi se pătrunde în Culoarul Izvorului, în care se află un mic bazin ce acumulează apa de infiltraţie. Punctele de interes sunt cele două biserici Ovidenia şi Sfinţii Arhangheli, construite de călugării Mănăstirii Bistriţa încă din secolul al XVI-lea. În direcţia vestică a Galeriei Pincipale se află culoarul care duce la Biserica Ovidenia. Tot din Galeria Principală o scară coboară spre est în Fereastra Peşterii unde este amplasată Biserica Sfinţii Arhangheli, la o distanţă de aproximativ 50m de la Biserica Ovidenia”.