DEPUTATUL NEAȚĂ VREA SĂ MODIFICE legislația prea blândă față de persoanele care nu își plătesc amenzile și care nu doresc să efectueze muncă în folosul comunității
De curând, printr-o interpelare adresată premierului Marcel Ciolacu, deputatul de Vâlcea Eugen Neață a făcut cunoscută necesitatea unor legi mai aspre față de cetățenii care nu își plătesc amenzile, nu pot fi executați silit (pentru că nu au bunuri pe numele lor, nu primesc salarii/pensii și nici nu dispun de sume de bani în conturi) și nici nu doresc să presteze orele de muncă în folosul comunității la care sunt obligați tot în temeiul unei legi.
Deputatul Eugen Neață și-a numit obiectul întrebării adresată premierului Marcel Ciolacu „Intervenția Guvernului României pentru adoptarea unui proiect legislativ (Pl-x 700/2018) necesar creșterii gradului de colectare a banilor la bugetul de stat, reducerii deficitului bugetar, scăderii costurilor administrative și creării unui climat ridicat de ordine și siguranță publică”.
Care este situația actuală a celor care nu doresc să își plătească amenzile?
În rândurile de mai jos, vă prezentăm cele mai importante idei pe care deputatul Eugen Neață i le-a transmis premierului Marcel Ciolacu.
„Domnule prim-ministru, în urma consultării reprezentanților administrațiilor locale, dar și a specialiștilor Ministerului Afacerilor Interne, cu referire la persoanele fizice sau juridice care nu-și adaptează comportamentul normelor juridice, s-a desprins concluzia că autoritățile se confruntă cu nevoia creșterii gradului de încasare a amenzilor contravenționale, scăderea costurilor administrative de procesare a contravențiilor și respectiv nevoia creșterii gradului de ordine și siguranță publică. Pentru restabilirea ordinii, legiuitorul a delegat organelor sale competente atribuţia de a aplica sancţiuni destinatarilor care încalcă normele contravenţionale. Sancţiunea fiind o măsură de constrângere şi reeducare, care se aplică contravenientului în scopul îndreptării acestuia şi a prevenirii săvârşirii contravenţiilor. O condiție esenţială ce trebuie să îndeplinească sancţiunea pentru a fi considerată o măsură de constrângere şi reeducare este caracterul imediat al sancţiunii. Este știut că, în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, în temeiul art. 9 alin. (3) din O.G nr. 2/2001, instanța va dispune înlocuirea amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității. Prestarea unei activități în folosul comunităţii, ca sancţiune contravenţională principală, a fost introdusă pe fondul procesului de armonizare a legislaţiei României cu legislaţia ţărilor Uniunii Europene. Dar ce se întâmplă în cazul în care contravenientul nu achită amenda și nu există posibilitatea executării silite sau nu prestează activitatea în folosul comunității ori nu efectuează orele de muncă în folosul comunității încălcând astfel o hotărâre judecătorească? Ce se întâmplă cu aceste persoane? Sunt sancţionate contravenţional ori administrativ în mod constant, însă aceste sancţiuni rămân doar niște statistici, nu sunt plătite, contravenienţii nu au absolut nicio teamă de repercusiuni, pentru că acestea practic nu-i ating. În lipsa unei legislații coercitive, aceste persoane comit în continuare fapte antisociale şi, prin urmare, numărul celor care li se alătură creşte în mod alarmant. Eficiența sancțiunilor se realizează doar dacă acestea sunt corect puse în aplicare, dacă cel sancționat știe că trebuie să răspundă pentru faptele sale și că există modalități de constrângere dacă nu se conformează. Încălcarea unei hotărâri judecătorești, de a achita amenda sau de a efectua prestarea unei activități în folosul comunității, nu are în acest moment nicio repercusiune asupra celui sancționat. Acest lucru face ca doar persoanele cu bunăvoință să achite sancțiunile contravenționale ori să presteze o activitate în folosul comunității. Mulți se întreabă care este sancțiunea dacă nu vor să achite amenda și respectiv nu vor să presteze o activitate în folosul comunității? Vor primi o altă amendă, care dacă nu va fi plătită, va fi înlocuită la rândul ei tot cu prestarea unei activități în folosul comunității. De aceea, s-a desprins concluzia că legea ar trebui să instituie sancțiuni mai aspre, pentru cei care ignoră cu desăvârșire prevederile legale, liniștiți fiind pentru că nu au venituri și bunuri care să fie executate silit pentru recuperarea sumelor datorate”, și-a început deputatul Eugen Neață ampla interpelare.
O parte din „gaura” de la bugetul de stat poate fi pusă pe seama celor care nu își plătesc amenzile
Deputatul Eugen Neață a mai afirmat că, din datele statistice ale Ministerului Afacerilor Interne rezultă că, în perioada 2017-2021, structurile ministerului au aplicat sancțiuni contravenționale astfel:
• în anul 2017: 3.341.173 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1.048.400.000 de lei;
• în anul 2018: 3.408.588 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1.203.102.901 de lei;
• în anul 2019: 3.514.486 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1.287.150.907 de lei;
• în anul 2020: 3.729.981 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1.905.452.135 de lei;
• în anul 2021: 3.145.612 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1.224.713.173 de lei.
„Informațiile despre sumele prezentate provin dintr-o singură sursă, dar există o serie de alte autorități ale statului cu atribuții în aplicarea sancțiunilor contravenționale care se confruntă cu situații similare în ceea ce privește încasarea contravalorii amenzilor. Autoritățile se confruntă cu nevoia creșterii gradului de încasare a amenzilor și a scăderii costurilor administrative de procesare a contravențiilor la nivelul organelor fiscale locale. În România, conform statisticilor, gradul de încasare a amenzilor la regimul siguranței rutiere este sub 40% în cazul persoanelor juridice, în timp ce la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene acesta este de peste 90%, în Olanda fiind chiar de 98%. În cazul persoanelor fizice, gradul de încasare este însă mult mai mic, de doar 25%. De asemenea, gradul de încasare, este mult mai redus în cazul sancțiunilor contravenționale în domeniul ordinii publice. Ca o concluzie a celor prezentate mai sus pot afirma că, în prezent, bugetul de stat, cât și bugetele locale au doar scriptic o grămadă de bani din amenzi. Acești bani nu vor putea fi recuperați vreodată, pentru că persoanele sancționate refuză plata acestora. În situația înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității refuză munca, unii considerând că este umilitor să faci curat pe stradă, să deszăpezești drumurile sau să aduni gunoaiele din parcuri. Dar, pentru cetățenii corecți, cei care își plătesc taxele și impozitele, nu este umilitor când sunt sfidați de cei care cred că lor nu li se aplică legea?”, se întreabă obiectiv deputatul Eugen Neață.
„Sancțiunea de prestarea unei activități în folosul comunității poate deveni, în plan contravențional, cel mult un mecanism alternativ de plată a amenzii de către persoana care, deși nu beneficiază de resursele pecuniare, dorește de bună-voie să își plătească datoria față de societatea ale cărei drepturi le-a lezat prin comiterea faptei. Un astfel de mecanism oferit de legislația în vigoare este reprezentat de art. 287 din Codul penal, care sancționează fapta de nerespectare a hotărârilor judecătorești. De aceea, pentru restabilirea ordinii și creșterea nivelului de încasare a amenzilor se impune completarea art. 287 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal astfel încât să cuprindă o măsură de constrângere și reeducare, care să conducă la achitarea sancțiunilor inițiale, la îndreptarea contravenienților și la prevenirea săvârșirii contravențiilor, ca urmare a conștientizării făptuitorilor că și pe ei legea îi poate atinge”, a mai punctat reprezentantul județului nostru în Parlamentul României.