Daniela Oteșanu, printre inițiatorii legii care promite să readucă bibliotecile publice în interesul românilor. Ce ar urma să se modifice?
O propunere legislativă, interesantă – apreciem noi, a fost depusă la Senatul României în calitate de primă cameră sesizată. Această propunere legislativă, semnată de mai mulți deputați și senatori social-democrați vizează modificarea Legea bibliotecilor nr. 334/2002 prin introducerea în viitoarea legislație a unor aspecte de digitalizare, care să vină în rezonanță cu interesele și aptitudinile multor români, mai ales ale tinerilor (care sunt recunoscuți pentru cât de mult timp petrec în mediul online).
Printre semnatarii acestei propuneri legislative ce va fi supusă dezbaterii în Senatul României se află și Daniela Oteșanu, deputat de Vâlcea. Este o propunere care va aduce aspecte interesante și probabil utile în eventualitatea în care va deveni lege (și va fi adoptată în forma în care proiectul de lege este acum expus pe site-ul Parlamentului României).
Vă prezentăm unele dintre noutățile și, totodată, explicațiile cu care inițiatorii și-au motivat depunerea proiectului de lege:
„În condiţiile în care apar, în medie, pe an, circa 10.000 de titluri de carte din toate sferele de activitate şi din toate genurile, numărul cititorilor continuă să scadă. Potrivit unui recent Eurobarometru, 49% dintre persoanele intervievate din România au citit doar două cărţi de-a lungul unui an. Vânzările prin intermediul librăriilor au stagnat, ca valoare, în jurul a 70 de milioane de euro, în medie, pe an. Tot, în medie, fiecare gospodărie din România cheltuieşte pentru cumpărarea de cărţi, pe an, numai 12,6 euro, faţă de o medie europeană de 103 euro (Luxemburg are 197,2 euro). O situaţie extrem de îngrijorătoare este relevată şi de studiul «Tendinţe ale consumului cultural în perioada pandemiei – ediţia a II-a”, realizat de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală, în care putem observa că practica lecturii este prezentă preponderent în rândul persoanelor cu venituri medii spre mari (58% dintre cei cu venituri cuprinse între 3.001 şi 4.500 de lei/lună şi 76% dintre cei cu venituri peste 4.500 de lei/lună au citit cel puţin o carte în perioada analizată), în timp ce numai 43% dintre persoanele cu venituri sub 1.500 de lei au citit. Când vine vorba despre achiziţionarea de cărţi, situaţia este una de-a dreptul dramatică şi întăreşte rolul bibliotecilor în societatea românească: doar 8% dintre cei cu venituri mici îşi permit să cumpere cărţi, în timp ce numai 21%, respectiv 27% dintre cei cu venituri medii şi mari o fac. În anul 2019 bibliotecile din România aveau în colecţii un număr de 16.853.941 volume, iar în acelaşi an erau achiziţionate un număr de 1.757.503 de volume, faţă de un minim necesar legal de 9.618.846 volume. Această continuă subfinanţare a achiziţiei de publicaţii pentru biblioteci a condus la o scădere a numărului de cititori de la aproximativ 10.000.000, la numai 3.101.970 în 2019. În mod evident, această subfmanţare se răsfrânge asupra pieţei de carte şi a întregului lanţ economic care rezidă din aceasta: editor, tipograf şi librar”, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor proiectului de lege.
„Având în vedere cele de mai sus, putem costata că Legea bibliotecilor nr. 334/2002 nu mai răspunde noilor cerinţe şi realităţi din domeniu. Prin acest proiect de lege propunem actualizarea terminologiei de specialitate, definirea de noi concepte, definirea de roluri noi pentm biblioteca publică de drept public, întărirea caractemlui legii ca şi formă unică care să guverneze sistemul de biblioteci din România. Totodată, propunem protejarea instituţiei bibliotecare în vederea asigurării unitare a accesului la informaţie şi cultură al tuturor cetăţenilor”, mai arată semnatarii initiative.