Colţul liric

Colţul liric – rubrica noastră săptămânală de joia, din pagina a 4-a – s-a născut din dorinţa cititorilor iubitori de frumos şi poezie. Ea se adresează, indiferent de vârstă şi statut, tuturor celor ce pot răspunde cu o metaforă la butoniera unui vers. Chiar şi într-un cotidian (poate cu atât mai mult!) versurile publicate intră într-un duet firesc cu cititorul dornic, din când în când, să-şi bucure sufletul cu o adiere de frumos.

CIPRIAN IULIAN ŞOPTICĂ

Doina salcâmului 

– Pomule cu multe spine 

Şi cu florile ciorchine

Lemnul ăsta cum te ţine

Când tragi ploile la tine?

– Frunză verde flori de nufăr 

Multă vreme stau şi sufăr

Da’ de asta nu mă supăr.

De mi-i frunza mare-lată,

Oi rodi şi eu odată.

De mi-i frunza mică-ngustă

Şi albina floarea-mi gustă.

Orice-ar fi mie nu-mi pasă:

De-oi rodi, de-oi înflori

De-oi trăi sau de-oi muri

Cu-umbra răcorind la masă 

Oi privi de după casă

CIPRIAN IULIAN ŞOPTICĂ s-a născut la 18 iulie 1985 în Botoşani. Este absolvent al Şcolii Generale Nr. 11 din Botoşani şi al Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”, profilul ştiinţe socio-umane. În anul 2008, obține licența Facultății de Filosofie, Specializarea Filosofie, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, iar în 2010  absolvă Masteratul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, din cadrul U.A.I.C. Iaşi, Specializarea Filosofie Aplicată şi Management Cultural. În anul 2013, obţine titlul de doctor în filosofie, cu teza Înfăptuirea morală – o perspectivă fenomenologică.

Activitate cultural-ştiinţifică: Între anii 2001-2004 participă la cenaclul literar pentru tineret „Oblio”, al Bibliotecii Judeţene din Botoşani, coordonat de Iulian Modoveanu. Tot în această perioadă participă la acţiunile Ligii Tineretului Creştin Ortodox Român (L.T.C.O.R), Filiala Botoşani, care au culminat cu manifestările omagiale 500 de ani de la adormirea Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, Putna 2 iulie 2004. În același an, în colaborare cu profesoara de ştiinţe socio-umane Marilena Popescu, redactează revista de filosofie pentru elevii de liceu Repere pe drumul gândirii  Tot în 2004, debutează cu o plachetă de versuri în revista de cultură „Hyperion” (Caiete botoşănene) din Botoşani, revistă coordonată de scriitorul Gellu Dorian. Între anii 2005-2008 participă la cenaclul literar botoşănean „Constantin Dracsin” (actualmente Ion Pillat), coordonat de profesorul şi poetul Petruţ Pârvescu, alături de poetul Vasile Iftime, în calitate de membru şi colaborator. 

În cadrul cenaclului SF „Quasar”, coordonat de Conf. dr. George Ceauşu, susţine la Iaş, în mai 2007, o prelegere cu tema „Rolul timpului în descrierea universului fizic”, iar în perioada 5-7 iunie 2009 susţine o altă prelegere cu tema „Inteligent Design versus evoluţionism-naturalist (noua formă a vechii controverse raţiune-credinţă)” în cadrul „Colocviului de Literatură SF, Fantesy, şi Avangardă – Quasar 30 + Iaşi 600”. În perioada 2004-2008, participă la şedinţele cenaclului „Mihai Eminescu” al Casei de Cultură a Studenţilor din Iaşi, coordonat de scriitorul Emilian Marcu, unde lecturează piesa de teatru Marele Mamona şi publică diverse articole în revista „Opinia studenţească”.

În perioada 2009-2011, lucrează ca redactor-colaborator, semnând rubrica cronica ideilor, în cadrul revistei de cultură „Gând Românesc” din Alba-Iulia, coordonată de scriitorul Virgil Şerbu Cisteianu. În perioada 2010-2011, este redactor-colaborator   la revista de experiment literar „Feed-Back” din Iaşi. În septembrie 2011, împreună cu poetul Paul Gorban şi scriitorul Radu Vasile Chialda, înfiinţează Asociaţia Culturală Zona Literară, precum şi revista de atitudine şi cultură Zon@Literară, unde este redactor.

Premii: În anul 2003 – Premiul special la Concursul de poezie „Tinere condee” din Botoşani, şi Premiul I la Concursul Naţional de poezie „Mihai Eminescu” din Roşiori de Vede. În 2006 obţine Premiul al II-lea pentru eseu, la „Concursul de Creaţie Literară Studenţească” din Timişoara, în cadrul cenaclului „Pavel Dan”. În anul 2006, în cadrul „Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti K@ff” obţine Locul I, pentru lucrarea „Conştiinţa şi intuiţia filosofică la Lucian Blaga” În anul 2007 câştigă Premiul special al publicaţiei „Izvoare filosofice” din Sebeş şi Premiul special al Bibliotecii Judeţene Alba „Lucian Blaga”, în cadrul Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, din Sebeş, Ediţia a XXVII-a. În anul 2008 în cadrul Sesiunii de comunicări ştiinţifice studenţeşti, „Ernest Ste­re” obţine Locul I pentru lucrarea „Epistemologia evoluţionistă la Karl Raimund Popper”. În octombrie 2008 primeşte Premiul al III-lea la Concursul Judeţean de poezie „Saşa Pană” din Dorohoi. Îndrumat şi publicat  de scriitorul Virgil Şerbu Cisteianu, direc­to­rul general al revistei Gând Românesc din Alba Iulia, Ciprian Iulian Şoptică, în mai 2009 obţine un nou premiu al Fundaţiei Culturale „Lucian Blaga” Sebeş şi al revistei „Gând Ro­mânesc”, în cadrul Festivalului Internaţional „Lucian Blaga” din Sebeş, Ediţia a XXIX-a.

Ciprian Iulian Şoptică a semnat în diverse reviste de cultură din Botoşani, Iaşi, Alba-Iulia: Hiperyon, Gazeta creştină, Pasager, Hermeneia, Editor, Lykeion, Intertext, Quanticipaţia, Quasar 30, Absolut cultural, Feed-Back, Sympozion, Agathos, Gând românesc, Zon@Literară.

Cărţi publicate: Trăind în iluzia superiorităţii (volum de eseuri), Editura Princeps Edit, Iaşi, 2009; Dumnezeu n-a murit (volum de poeme), prefaţă Terezia Filip, Editura Gens Latina, Alba Iulia, 2009, reeditată în anul 2013; Urlet de lumină (volum de poeme), prefaţă Carmen Cozma, Editura Panfilius, Iaşi, 2010; Înapoi la raţiune. Introducere în ontologia şi epistemologia lui Karl Raimund Popper (studiu), Editura RCV Publishing, Avrig, 2012.

*

De la critici adunate: ,,Metafora îmbogăţeşte poezia lui Ciprian Iulian Şoptică prin însăşi semnificaţia faptului la care se referă, având uneori o înfăţişare de taină. La Şoptică, metaforele au, dincolo de funcţia lor estetică, o funcţie gnoseologică, înfăţişând conştiinţa omului care, după spusele lui Hölderlin ,, îşi întemeiază ca poet, şederea lui pe pământ”. În faşa acestui univers de semne care, asemeni literelor pierdute ale unui alfabet uitat, ne indică existenţa unor realităţi tainice, ne învaţă să le descifrăm, dar în acelaşi timp ne vestesc că niciodată nu le vom putea descira pe de-a-ntregul, că ele sunt mai presus de posibilităţile noastre de cunoaştere.”(Virgil Şerbu Cisteianu)

,,Împotriva unei modernităţi cu orice preţ, afişate ori de circumstanţă aşa cum se mai întâlneşte uneori prin poezie, poetul îşi asumă şi în lirică un drum particular, la fel cum taie pârtii în filosofie, prin eseurile publicate consecvent, număr de număr, în paginile revistei ,, Gând Românesc „ din Alba Iulia.” (Terezia Filip)

,,Poemele lui Ciprian Iulian Şoptică pot fi privite când nişte fotograme apocaliptice ale lumii înconjurătoare, când nişte rugăciuni ale unui călugăr care-şi înţelege menirea şi care ,, gândind la iconomia scumpă a lumii” se leapădă de făgăduinţa înşelătoarelor libertăţi.” (Paul Gorban)

,,…volumul de versuri ,,Dumnezeu n-a murit” musteşte de poezie religioasă, începând cu poemul care dă titlul volumului, până la versurile în care este oglindit chipul iubirii….” (Menuţ Maximinian)

În concluzie,  putem afirma cu certitudine că poezia lui Ciprian Iulian Şoptică este un imn de laudă şi adoraţie, iar filosofia lui una de mare perspectivă, avându-l ca discipol pe marele filosof  Lucian Blaga.