Ca la mama acasă
• Modernitate? Da, dar şi tradiţie în turism!
După o lungă letargie, începând din anul 2008, a fost bine închegată o strategie de dezvoltare a turismului care este în măsură să contribuie decisiv la dezvoltarea generală a judeţului Vâlcea. În acest scop, Consiliul Judeţean a generalizat principiul parteneriatelor şi a lansat 4 proiecte de mare anvergură în valoare totală de peste 57 milioane euro. Este vorba despre reabilitarea şi modernizarea infrastructurii turistice a staţiunilor balneare Olăneşti Băi şi Băile Govora, dezvoltarea bazei de agrement „Mirajul Oltului” în staţiunea Călimăneşti Căciulata şi, bineînţeles, cel mai viguros proiect al nostru care vizează dezvoltarea infrastructurii de agrement la nivel european a zonei montane Voineasa-Vidra-Obârşia Lotrului. Inexplicabil de greu se mişcă, însă, lucrurile pe traseul turismului rural, ecologic şi cultural, zonă în care Consiliul Judeţean nu are competenţe de intervenţie şi de asociere. Vâlcea nu este atât de săracă pe cât s-ar părea în agro-pensiuni, dar este încă foarte departe de potenţialul real al judeţului. Satele noastre sunt extraordinar de bogate în virtuţi şi frumuseţi tradiţionale care le recomandă din plin ca destinaţie turistică rurală pentru toţi orăşenii de aiurea, sătui de civilizaţie şi dornici să guste altceva decât îi oferă până la sufocare spaţiul metropolitan. Încă multă vreme de-acum înainte, satele vor fi cele mai bune locuri pentru descoperirea elementelor unice ale naturii, pentru cunoaşterea în vatra de obârşie a obiceiurilor şi tradiţiilor ancestrale păstrate cu o lăudabilă încăpăţânare. În desele deplasări prin localităţile judeţului am avut curiozitatea să vizitez câteva agro-pensiuni şi aproape peste tot am fost neplăcut surprins de prezenţa agresivă a elementelor de confort urban în locul formelor de viaţă autentic ţărănească. De fiecare dată mi-am pus întrebarea: măi, oameni buni, despre ce turism rural vorbim? Refuz să cred că întreprinzătorii din domeniu nu ar şti că o pensiune rurală în adevăratul sens al cuvântului exclude imitarea hotelurilor. Nimeni nu se va simţi încântat de viaţa la ţară dacă pensiunea arată ca un bloc de locuinţe, cu spaţii de cazare pestriţe, cu jacuzzi şi faianţă italiană, cu mixaje strident colorate pe faţade şi în interior. Turistul străin, mai ales, – iar aici avem răsunătorul exemplu al prinţului moştenitor Charles al regatului Marii Britanii – vrea să găsească altceva decât ceea ce întâlneşte pe unde îl poartă paşii, el nu vine să vadă ceea ce are şi în ţara lui. Pentru el rămâne o amintire de neuitat întâlnirea cu satul autentic, nepoluat de tehnologiile şi practicile moderne. Adevăratul turism rural presupune şi impune asigurarea condiţiilor de contactare şi cunoaştere a satului nesofisticat, a frumuseţii naturii şi ospitalităţii ţărăneşti. În afară de cazare, proprietarul de pensiune trebuie să ofere nu mărfuri şi preparate de piaţă, ci produse autentice, sănătoase, care nu au fost atinse de chimicale şi care provin exclusiv din gospodăria ţărănească. Am insistat pe toate aceste lucruri în ideea şi speranţa că agro-turismul vâlcean va prinde cadenţa celorlalte forme de turism pe care le promovăm cu succes. La fel ca noi, cei interesaţi să intre serios într-o afacere agroturistică au la îndemână o excepţională sursă de finanţare prin fondurile europene. Ei trebuie să ştie că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală cuprinde măsuri nu numai pentru modernizarea exploataţiilor agricole sau pentru îmbunătăţirea infrastructurii în mediul sătesc, ci şi pentru alte genuri de proiecte. Mă refer, de exemplu, la Măsura 3.1.3. prin care se pot obţine fonduri până la limita a 200.000 euro special pentru activităţi agro-turistice. Banii se pot folosi pentru construcţii de pensiuni, cabane, popasuri turistice etc. Dacă, anul acesta, prima sesiune de depunere a proiectelor care s-a desfăşurat în perioada 1 – 13 martie a fost ratată, gospodarii satelor care doresc să facă o afacere pe zona turismului rural mai au o şansă de absorbţie a fondurilor europene prin cea de-a doua sesiune care va avea loc în perioada 1 – 30 septembrie şi pentru care vor fi alocate fonduri exprese în valoare de 170 milioane euro.