Bilanțul oficial PNDR

2013 a fost ultimul an în care agricultorii români au mai putut depune proiecte de finanţare cu fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Circa 9 miliarde de euro a reprezentat bugetul PNDR pentru această perioadă, dintre care peste 8 miliarde de euro au provenit din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), iar restul, de la bugetul de stat. În mediul rural, au ajuns deja peste 6 miliarde de euro din aceşti bani, iar autorităţile speră că, până la finalul anul 2015 – timpul rămas în care mai putem cheltui banii alocaţi actualului PNDR – mediul rural va absorbi toate cele 9 miliarde de euro. Bilanţul PNDR arată, însă, o mare discrepanţă între fon­durile primite de micii fermieri şi fondurile alocate marilor fermieri, lucru influenţat şi de politica agricolă europeană. Din cele peste 9 miliarde de euro, bugetul PNDR 2007 – 2013, circa 6 miliarde de euro au fost destinate proiectelor de investiţii, iar restul de 3 miliarde de euro au însemnat, în mare parte, plăţi complementare sub­venţiilor la hectar: Plăţi de agro-mediu, Sprijin pentru zonele defavorizate etc. Pentru cele 6 miliarde de euro, au fost depuse, în cei aproape 7 ani de PNDR, peste 145.000 de proiecte de finanţare în valoare totală de 18 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate pentru finan­ţare 92.000 de proiecte şi s-au semnat contracte de finanţare pentru 85.000 de proiecte în valoare totală de peste 5,6 miliarde de euro. Asta înseam­nă că 58% din proiectele depuse de fer­mieri au primit finanţare. Situaţia diferă, însă, foarte mult de la o măsură la alta. Astfel, la Măsura 141 – „Sprijinirea fer­me­lor agricole de semi-subzistenţă” – pen­tru care se acordă o sumă fixă de in­ves­tiţii de 1.500 de euro / an pentru o pe­rioadă de 5 ani – procentul de reuşită a fost de peste 68%.  În schimb, la Măsura 121 – „Modernizarea exploataţiilor agri­cole”, unde valoarea publică a proiec­telor depăşeşte 100.000 de euro, au fost semnate contracte pentru doar 28% din proiectele depuse. O analiză detaliată pe fiecare an al PNDR ne arată că 2011 a fost anul în care s-au semnat cele mai multe contracte de finanţare. Funcţionarii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Ru­rală şi Pescuit (APDRP) au încheiat aproa­­pe 22.000 de contracte, adică mai bine de un sfert din totalul contractelor semnate până în prezent. În schimb, anul 2010 este cel în care s-au semnat contractele cu cea mai mare valoare totală a contribuţiei publice: peste 1,5 miliarde de euro, adică tot peste un sfert din valoarea totală a contactelor sem­nate până în prezent. Valoarea totală a proiectelor de finanţare încheiate până în prezent prin PNDR este de 5,6 miliarde de euro, în condiţiile în care fondurile to­tale alocate pentru măsurile de inves­tiţii au fost de aproxi­mativ 6 miliarde de euro. Anul acesta au mai rămas de sem­nat contracte pentru proiecte selectate din cadrul Măsurilor 121, 123 şi 312 astfel că, la final, suma contractată pe proiecte de investiţii va depăşi valoarea alocată, de 6 miliarde de euro. PNDR 2007 – 2013 a avut, practic, trei categorii mari de soli­citanţi: micii fer­mieri, marile ferme indus­triale şi autorită­ţile publice locale. Mă­sura 322 – „Reno­varea şi dez­vol­tarea satelor” a fost creată special pen­tru investiţii în infrastructura din mediul rural. Autorităţile publice locale au atras, până acum, prin această măsură, peste 1,7 miliarde de euro fiind, de departe, măsura din PNDR cu cele mai multe fonduri alocate şi cheltuite. Măsura 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” şi Măsura 112 – „Ins­talarea tinerilor fermieri” au fost destinate micilor agricultori sau a tinerilor agricultori care sunt la început de drum. Prin aceste măsuri s-au semnat, în total, peste 73.700 de proiecte în valoarea totală de aproximativ 722 de milioane de euro. Aceasta înseamnă că, în medie, valoarea finanţării pentru fiecare contract a fost de sub 10.000 de euro. Restul măsurilor au fost dedicate, în mare parte, fermelor medii şi mari. Micii fermieri sau cei la început de drum au accesat mai greu bani pentru aceste măsuri pentru care există finanţări publice de peste 100.000 de euro deoarece se solicită o cofinanţare de aproximativ 50%, lucru greu de obţinut, mai ales ţinând cont de reticenţa băncilor în a acorda credite agricole. Astfel, în cadrul acestor măsuri, mare parte a banilor au ajuns fie la marii fermieri, fie la cei care au avut deja capital de investiţii. Vorbim, astfel, de 3,2 miliarde de euro pentru circa 11.000 de proiecte de finanţare. Ceea ce înseamnă o valoare medie a contribuţiei publice la proiectele de finanţare de aproape 300.000 de euro. Un calcul simplu ne arată că fermele medii şi mari au primit, în cifre absolute, de peste 4 ori mai mulţi bani faţă de micii fermieri. Acest raport va fi şi mai mare la final deoarece, în acest moment, se mai fac contractări din vechiul PNDR doar pe măsuri destinate fermelor medii şi mari. Această diferenţă între alocări se datorează, în mare parte, politicii europene din perioada 2007 – 2013 care încuraja profitabilitatea fer­me­lor, iar fermele de semi-subzistenţă nu sunt viabile economic. Pe de altă parte, un punct minus al acestui PNDR este că nu a avut suficiente măsuri care să încu­ra­jeze o concentrare a agriculturii româ­neşti care este puternic divizată între marile ferme industriale şi micile ferme de semi-subzistenţă.