Analiză la Consiliul Judeţean Crescătorii de animale – singurii destinatari ai păşunilor
Iniţiativa Comitetului judeţean de analiză a strategiilor de dezvoltare zonală de a organiza o dezbatere pe probleme privind amenajarea şi exploatarea pajiştilor s-a dovedit a fi pe cât de oportună, pe atât de necesară şi de binevenită după apariţia – în sfârşit! – a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.214/2011 care stabileşte criteriile de organizare, administrare şi exploatare a pajiştilor. Îmi bazez această apreciere pe faptul că Vâlcea se numără printre judeţele deţinătoare de mari suprafeţe de pajişti, islazuri şi fâneţe, patrimoniul său însumând peste 106.894 ha păşuni, ceea ce reprezintă mai bine de 11,5% din totalul terenurilor noastre agricole. Extrapolând la nivelul ţării, importanţa Hotărârii de Guvern nr.1064 din 11 decembrie 2013 privind normele metodologice de amenajament pastoral, capătă dimensiuni semnificative pentru repunerea în valoare a uriaşului patrimoniu al pajiştilor care se întinde pe aproape 5 milioane ha. Din acest punct de vedere, România se află printre cele mai favorizate ţări din Europa. Suprafaţa sa pastorală reprezintă 0,22 ha pentru fiecare locuitor, în timp ce media UE nu depăşeşte 0,15 ha/locuitor.
Zestrea noastră pastorală ne permite creşterea a 1,6 milioane bovine şi 12 milioane ovine, iar sectorul zootehnic ar fi capabil să furnizeze anual cel puţin 900.000 tone carne şi 2,5 milioane litri lapte, valoarea acestora la preţurile actuale depăşind 2,1 miliarde lei.
Nu în ultimul rând, mai trebuie evidenţiată şi funcţia ecologică a pajiştilor, rolul lor de protecţie a solului împotriva fenomenelor erozionale, de conservare a spaţiului natural şi de retenţie anuală a peste 70% din cantitatea totală de bioxid de carbon de pe întreaga suprafaţă agricolă a ţării.
Pe lângă Legea nr.214/2011, H.G. nr.1064/2013 sau Ordinele nr.407 şi 544 ale Ministrului Agriculturii, există şi normative europene care statuează rolul pajiştilor şi obligaţiilor ce revin proprietarilor şi autorităţilor în gestionarea acestui tezaur. Printre altele, Directivele şi Regulamentele europene subliniază foarte clar că prioritatea în cazul păşunilor o au crescătorii de animale, nu chiriaşii de aiurea. Fermierii sunt cei mai îndreptăţiţi să beneficieze de concesionarea sau închirierea şi exploatarea patrimoniului pastoral, singura lor obligaţie fiind aceea de a se organiza în asociaţii. Tocmai de aceea, întâlnirea şi dezbaterile iniţiate de Comitetul judeţean pentru analiza strategiilor de dezvoltare zonală despre care am vorbit la început s-au axat cu deosebire pe aspectele legate de punerea la dispoziţia asociaţiilor crescătorilor de animale a pajiştilor şi islazurilor comunale. Concesionări sau arendări de păşuni se fac de mulţi ani, însă adeseori acestea n-au ajuns pe mâna crescătorilor de animale, ci a altor persoane care se spune că ar fi rulat afaceri dubioase pe bani mulţi. De asemenea, au fost scoase la iveală şi cazuri când banii încasaţi pentru păşunat au luat alte destinaţii fără ca aceştia să fie folosiţi la executarea de lucrări ameliorative pe islazuri şi pajişti.
Ca participant la analiza de la Consiliul Judeţean, am considerat necesar să insist pe câteva aspecte esenţiale şi anume: concesionarea/închirierea pajiştilor să se realizeze numai cu asociaţiile crescătorilor de animale; preţul închirierilor să se stabilească în funcţie de cantitatea şi valoarea masei verzi la hectar, cu respectarea preţului mediu stabilit anual de Consiliul Judeţean; concesionarul sau chiriaşul, după caz, să nu facă subînchirieri, să practice un păşunat raţional pe grupe de animale, să aplice măsuri de întreţinere şi refacere a păşunilor, să asigure drumuri de acces, surse de apă pentru adăpostul animalelor, să împrejmuiască trupurile de pajişti şi să-şi construiască spaţiile necesare pentru prelucrarea primară a produselor animaliere, folosind în aceste scopuri subvenţiile primite pentru unitatea de suprafaţă.
La punerea în ordine a organizării şi exploatării pajiştilor trebuie să se implice şi consiliile locale prin aplicarea corectă a atribuţiilor ce le revin atât în constituirea asociaţiilor crescătorilor de animale, cât şi în controlul asupra respectării prevederilor contractuale, fapt ce a explicat, de altfel, prezenţa multora dintre primarii vâlceni la acţiunea desfăşurată sub patronajul Consiliului Judeţean.
dr. ing. ION CÎLEA,
preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea