Zilele Europene ale Patrimoniului şi epoca brâncovenească


În acest weekend, în întreaga ţară, se celebrează Zilele Europene ale Patrimoniului. Tema din acest an este dedicată comemorării a trei veacuri de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni prin evenimente care să reliefeze frumuseţea patrimoniului renascentist, al renaşterii culturale din epoca brâncovenească.
Această epocă de mare înflorire a artelor, din vremea voievodului-martir, reprezintă un moment de europenitate profund influenţată de explozia culturală a iluminismului occidental. O epocă în care a fost adoptat un amplu program de ctitorire a unor construcţii religioase şi civile îmbinând tradiţia locală cu influenţele neo-bizantine, cu formele înnoitoare ale renaşterii italiene rezultând un stil caracteristic, recunoscut de istoriografia românească în arhitectură şi în artele plastice, ca “stilul brâncovenesc”.
Acest stil autohton al veacului al XVIII-lea, poartă marca trăsăturilor renaşterii europene manifestată timpuriu în zonele Transilvaniei şi în Ţara Românească din vremea lui Matei Basarab, prin ridicarea marilor aşezăminte monastice dar şi a construcţiilor laice din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Valorile de patrimoniu cultural mobil de factură renascentistă, rod al măiestriei artiştilor autohtoni sau europeni constituie inestimabilul tezaur al muzeelor din toată ţara şi poate genera variate manifestări culturale dedicate marelui public.
Atât cronicile vremii cât şi alte izvoare istorice dezvăluie marea operă culturală şi ctitoricească a Sfântului Constantin Brâncoveanu cât şi pe cea a unor mari ierarhi sau demnitari ai epocii brâncoveneşti. La trei secole de la martiriul principelui creştin se cuvine să rememorăm istoria înălţării sau preînnoirii marilor aşezăminte monastice, dar şi a bisericuţelor săteşti de către voievodul muntean în vechiul ţinut al Vâlcei.
Mănăstirea Hurezi este o adevărată capodoperă de artă, de o inestimabilă valoare pentru patrimoniul universal şi locul cel mai iubit de voievod, ales să fie necropola familiei sale. Constantin Brâncoveanu s-a îngrijit şi de Paraclisul “Sf. Grigore Teologul” al Sfintei Arhiepiscopii a Râmnicului, de ctitoria lui Mircea cel Mare de la Cozia, căreia i-a adăugat un pridvor, de Mănăstirea Bistriţa, ctitoria boierilor Craioveşti, de Arnota străbunului său Matei Basarab pe care a înzestrat-o cu un frumos pridvor, un iconostas, clopote şi alte odoare, Mănăstirea Surupatele, ctitorită de Maria Doamna, Mănăstirea Dintr-un Lemn, construită de bunicul său Preda Brâncoveanu, Mănăstirea Mamu de la Lungeşti, refăcută de către Doamna Stanca, mama sa, ca mai apoi să fie reclădită chiar de domnitor, Schitul Pahomie de la Băile Olăneşti, preînnoit de Brâncoveanu în vremea când era mare spătar, Biserica “Sfântul Dumitru” din Predeşti-Nicolae Bălcescu şi multe altele.
O întreagă pleiadă de ierarhi, egumeni, preoţi, vornici şi logofeţi au urmat exemplul domnitorului, întregind opera epocii brâncoveneşti prin nu mai puţin impunătoare edificii laice şi religioase, presărate pe întreg ţinutul Vâlcei.
Scopul evenimentelor dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului este de a antrena cât mai mulţi cetăţeni la cunoaşterea şi respectarea patrimoniului lor cultural. În această zi trebuie să fie deschise monumentele sau siturile care de obicei nu sunt accesibile publicului. Vizitele pot fi gratuite sau propuse la preţuri preferenţiale.
Îi invităm pe toţi deţinătorii de patrimoniu, pe oamenii care lucrează în administraţia locală şi naţională, pe profesori şi elevi, pe toţi iubitorii monumentelor istorice, să participaţi la toate evenimentele care se vor desfăşura cu prilejul sărbătoririi Zilelor Europene al Patrimoniului din acest an, conform programului realizat împreună cu instituţiile cultural-educative şi religioase din judeţul nostru.

Florin Epure

Posting....