Zeci de nume din justiția vâlceană resping discuțiile cu Guvernul
• scandalul din sistem este amplificat și de lipsa de reprezentativitate a unor asociații profesionale
Nu mai puțin de 710 magistrați se delimitează public și oficial de cele două asociații (Asociația Magistraților din România și Asociația Procurorilor din România) care au participat, luni, la discuțiile de la Guvern, în cazul OUG 7/2019: “Subsemnații, procurori în cadrul Ministerului Public, pe această cale ne delimităm public de Asociația Procurorilor din România și de Asociația Magistraților din România (asociații care invocă public că reprezintă și comunică voința procurorilor) și subliniem că aceste asociații profesionale nu vorbesc în numele nostru și nu ne reprezintă” Lista cuprinde și 19 nume din sistemul vâlcean: Patanghel Ionuț Marian – PJ RM Vâlcea, Tulita Cezar – PJ RM Vâlcea, Streza Laurențiu – PJ RM Vâlcea, Bușea Ionel – PJ RM Vâlcea, Cătălin Comănescu – PJ Horezu, Ioana Guțu – PT Vâlcea, Cosmin Ungureanu – PT Vâlcea, Cristina Stroe – PJ Drăgășani, Hogaș Marius – PJ Rm Vâlcea, Niculicea Nicolae – PJ Rm Vâlcea, Cristian Pătrană – PT Vâlcea, Bogdan Stoica – PJ Drăgășani, Adriana Bidică – PT Vâlcea, Crăciunescu Adrian- PJ RM. Vâlcea, Negoiță Rozalia- PJ. Rm. Vâlcea, Paraschiv Andreea-PJ Rm. Vâlcea, Donțete Alina- PJ Rm. Vâlcea, Tudorache Marian-PT Vâlcea, Pelinel Monica-PT Vâlcea.
Asociația Magistraților din România a reacționat printr-un comunicat oficial de presă „Nu am negociat principii sau texte de lege și nici nu am susținut ordonanța de urgență Paradoxal este, însă, că această condiție, a cărei neîndeplinire ducea la eliberarea din funcție (prin trimiterea expresă la textul art. 13, devenit, apoi, art. 14 din Legea nr. 303/2004), a existat încă de la data publicării Legii nr. 303/2004, adică din iunie 2004, până la modificarea adusă prin Legea nr. 242/2018, deci timp de 14 ani, fără ca aceia care astăzi arată cât de rea este reintroducerea acestei condiții să fi fost auziți ca solicitând public și apăsat eliminarea ei. Mai mult, nici măcar nu s-au obosit să solicite eliminarea condiției bunei reputații cu ocazia dezbaterilor în Comisia specială comună, iar faptul că această condiție nu s-a mai regăsit în Legea nr. 303/2004, în textul la care ne referim, începând cu luna octombrie 2018 și până la OUG nr. 7/2019, se datorează solicitării și susținerilor asociațiilor profesionale care au fost prezente în fața Parlamentului, adică și AMR. Deși este evidentă ca principiu, dispoziția poate duce la blocaje în activitatea instanței și la lipsirea de efecte a prevederii din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, potrivit căreia colegiul de conducere al curţii de apel, la sesizarea unui colegiu de conducere sau a preşedinţilor, vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la instanţele din circumscripţia curţii de apel, precum şi la solicitarea vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la curtea de apel, adoptă hotărâri prin care stabileşte modalitatea de aplicare a regulamentului. Or, necesitatea stabilirii modalității de aplicare este determinată tocmai de neclaritatea normei sau de lipsa reglementării unor situații concrete care se ivesc în practică și reclamă soluții de principiu. Prin urmare, contrar afirmațiilor tendențioase și malițioase, AMR a adus, în mod clar și argumentat, critici atât modalității de adoptare a OUG nr. 7/2019, cât și conținutului acesteia, solicitând respectarea principiului constituțional al separației puterilor care nu poate fi, însă, disociat de cooperarea loială dintre acestea.”