Teodor Baconschi: „Ar trebui marcată şi în România pe 23 august ziua europeană a memoriei victimelor regimurilor totalitare”


Ziua memoriei victimelor regimurilor totalitare, instituită de Uniunea Euro­pea­nă în 2009 pentru data de 23 august, ar trebui marcată şi în România, fiind o bună ocazie de a evoca amintirea însân­ge­rată a comu­nismului prin filme, sim­pozioane, emisiuni la televizor, depuneri de jerbe la Sighet sau la Piteşti, afirmă prim-vicepreşedintele PDL şi preşedinte al Fundaţiei Creştin-Democrate, şeful di­plo­maţiei Teodor Baconschi, într-un co­men­tariu postat marţi pe site-ul fundaţiei. „Cred că se cuvine să salutăm această coincidenţă de date şi să marcăm aceas­tă zi europeană antitotalitară. Ar fi ­o bună ocazie de pedagogie naţională şi de cult al memoriei victimelor comu­nis­mu­lui ca în 23 august să evocăm prin filme, simpozioane, emisiuni la televizor, depuneri de jerbe la Sighet sau la Piteşti amintirea însângerată a comunismului”, apreciază Baconschi. El notează şi că istoria este “expertă în ironii”, în condi­ţii­le în care “în timp ce pe la noi unii re­gre­tă, pradă nostalgiilor vinovate, defilările comuniste de pe 23 august, Europa comemorează astăzi memoria victimelor stalinismului şi nazismului”. „Veţi obser­va uşor dublul amalgam: pe de o parte, confiscarea de către comunişti a unei zile al cărei actor principal a fost Re­gele Mihai – deturnare clasică pentru ideo­lo­gii minciunii ca mod de a face politică. Pe de altă parte, Uniunea Europeană a ins­ti­tuit – abia în 2009! – o zi în care ne deli­mi­tăm, pre­cauţi, doar de Stalin, nu şi de predecesorii şi ur­maşii lui sovietici, sau de nenumăraţii lor emuli de pe întreg mapamondul, unii încă în funcţie”, afirmă preşedintele Fundaţiei Creş­tin-Demo­cra­te, adăugând că “pudibonderia euro­pea­nă este menită să menajeze sen­si­bili­tăţile comuniştilor, troţkiştilor şi altor stângişti”.

De asemenea, el consideră că „fără memorie suntem condamnaţi la nostalgii tâmpe, la recidive istorice şi la un viitor îngri­jo­rător” iar „memoria nu poate func­ţiona fără simboluri, date, personalităţi şi locuri emble­ma­tice”, singura cură a am­ne­ziei colective fiind instituirea de locuri ale memoriei. „În acest sens, am propus şi susţinut cu toate puterile înfiinţarea unui Muzeu Naţio­nal al Dictaturii Co­mu­niste la Bucureşti, care să se alăture me­morialului de la Sighet şi, sper, altora care vor urma. Sunt convins că toa­te energiile anticomuniste vor sprijini acest proiect, care vine oricum destul de târ­ziu. Îmi doresc ca într-un an sau doi să pu­­tem comemora victimele comunis­mu­lui inau­gurând, în capitala ţării, Muzeul Na­ţio­nal al Dictaturii Comuniste”, spune liderul Fundaţiei Creştin-Democrate în comentariul său.

23 august a fost desemnată ziua de comemorare a victimelor regimurilor totalitare de către Parlamentul European în 2009 şi marchează semnarea între Germania nazistă şi URSS a Pactului Ribbentrop-Molotov în 1939, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. La 23 august 1944 a avut loc actul de răstur­nare a guvernului condus de generalul Ion Antonescu, aliatul Germaniei na­ziste, arestarea acestuia având loc la ini­ţiativa regelui Mihai I, care a avut spri­ji­nul partidelor democratice interbelice şi al mai multor ofiţeri superiori ai Armatei Române. Scopul principal al înlăturării Guvernului Antonescu de la putere era încetarea războiului împotriva Aliaţilor. În perioada comunistă, denumirea actului de la 23 august 1944 a suferit diferite transformări în propaganda oficială, fiind promovat ca o mare realizare comu­nistă, devenind inclusiv ziua naţională a României, sărbătorită ca atare pe durata celor patru decenii ale regimului comu­nist.