Săptămâna Europeană a Vaccinării
• de ce vaccinarea trebuie să rămână o prioritate în Regiunea Europeană OMS?
O descreştere dramatică a cazurilor de boli prevenibile prin vaccinare a făcut ca multe dintre bolile infecţioase să fie de domeniul trecutului în Europa. Nu este mai puţin adevărat că aproape un milion de oameni în Regiunea Europeană nu beneficiază de vaccinarea de bază şi bolile prevenibile prin vaccinare continuă să cauzeze îmbolnăvire, dizabilitate şi chiar deces. Vaccinarea trebuie să fie o prioritate.
Vaccinarea salvează vieţi
Vaccinarea salvează mai mult de 3 milioane de vieţi în întreaga lume în fiecare an, şi salvează mai multe milioane de la suferinţă prin îmbolnăvire şi dizabilitate pe viaţă (estimare OMS). Când un vaccin este introdus şi acoperirea vaccinală este ridicată, aceasta conduce la o scădere dramatică a numărului persoanelor infectate. În mod contrar, când acoperirea vaccinală scade, bolile reapar. Eşecul în a face vaccinarea o prioritate poate conduce la reemergenţa şi apariţia în regiunea Europeană a bolilor cu contagiozitate ridicată, precum rujeola, difteria sau chiar poliomielita. Imunizarea poate proteja şi pe cei neimunizaţi prin prevenirea răspândirii anumitor boli infecţioase: când suficient de multe persoane sunt imunizate într-o comunitate dată, bolile nu se pot răspândi. Pentru rujeolă, o mare proporţie din populaţie (>95%) trebuie să fie imunizată pentru a oferi acest beneficiu, din cauza infecţiozităţii ridicate a bolii. Cu cât mai multe persoane imunizate, cu atât mai multe vieţi salvate.
Vaccinarea este un drept de bază – dar nu accesibil tuturor
În deceniile recente, lumea a cunoscut o imensă îmbunătăţire în domeniul sănătăţii, dar beneficiile sunt diseminate inegal în lume şi de-a lungul regiunii. De exemplu, mortalitatea infantilă estimată la 1000 născuţi vii este de 17,68 în ţările Asiei Centrale, comparativ cu 3,79 în Uniunea Europeană (baza de date Sănătate pentru Toţi Europa, datele cele mai recente disponibile). Acoperirea vaccinală pentru bolile copilăriei este în medie peste 94% (MCV1, DTP3, POL3) în Regiunea Europeană; dar aceste date ascund mari inegalităţi. Ratele de acoperire variază larg, de asemenea în interiorul ţărilor. Studiile arată că cei săraci sunt adesea dezavantajaţi în relaţie cu serviciile de sănătate. În 21 de ţări în tranziţie şi în curs de dezvoltare, 20 % dintre populaţiile cele mai prospere au beneficiat de 26 % din cheltuielile de sănătate guvernamentale, în timp ce 20 % dintre cei mai săraci au beneficiat de numai 16 %. Un studiu similar în 56 de ţări, a arătat că numai 40 % din cei mai săraci au beneficiat de vaccinare completă (Banca Mondială 2005). După ultimele estimări OMS-UNICEF, la nivel global cel puţin 24 de milioane de copii sunt lăsaţi neprotejaţi.
Vaccinarea nu este numai o intervenţie eficace pentru a diminua boala şi decesul; poate fi folosită ca o strategie pentru a ajuta reducerea inegalităţilor în furnizarea serviciilor de îngrijiri primare de sănătate. Eforturile pentru a reduce incidenţa rujeolei contribuie la Obiectivul 4 al Dezvoltării Mileniului de a reduce mortalitatea la copii, şi proporţia de copii cu vârsta de 1 an vaccinaţi împotriva rujeolei este unul dintre indicatorii pentru reducerea (cu două treimi) a ratei de mortalitate în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani. În plus, unor persoane le lipseşte conştientizarea despre vaccinare sau nu sunt motivate să se adreseze serviciilor de vaccinare, deoarece nu au văzut efectele bolii pe care le previne, în timp ce alţii refuză vaccinarea din motive etice sau religioase. Toate aceste grupuri rămân vulnerabile la bolile prevenibile prin vaccinare. Inechităţile în accesul la vaccinare există şi din cauza statusului socioeconomic al ţărilor. Diferenţele privind sănătatea între părţile estice şi vestice ale regiunii europene sunt în creştere. Vaccinurile utilizate de rutină în ţările industrializate sunt inaccesibile pentru alţii. De exemplu, vaccinul împotriva bolilor pneumococice este folosit numai în 15 ţări ale regiunii şi vaccinarea HPV a fetelor adolescente a fost introdusă în numai 17 ţări. Majoritatea acestor ţări au economii cu venit ridicat. Totuşi, foarte puţine ţări în partea estică a Europei şi nici o ţară din Noile State Independente nu ar putea să îşi permită introducerea acestor vaccinuri ca parte a vaccinării de rutină.
Epidemiile reprezintă o ameninţare serioasă
Datorită unor programe de vaccinare eficace, cei mai mulţi oameni din ţările industrializate nu au experimentat nici o dată dezastrul epidemiilor bolilor prevenibile prin vaccinare. Mulţi oameni cred că aceste boli nu mai reprezintă o ameninţare, deoarece nu sunt atât de vizibile cum erau altădată. De fapt, unii consideră că vaccinul este mai periculos decât boala. În unele ţări, aceste percepţii eronate au condus la scăderea acoperirii vaccinale şi reapariţia bolilor transmisibile, inclusiv rujeola, difteria şi rubeola. O epidemie de difterie în Noile State Independente a atins un vârf în 1990 şi peste 50 000 de cazuri (în 1995), din cauza unei acoperiri vaccinale insuficiente. Prin eforturi concertate, unele boli pot fi eliminate sau eradicate: Variola care ucidea 5 milioane de oameni în întreaga lume anual a fost eradicată în 1978 şi astăzi nu este decât amintire; OMS a declarat Regiunea Europeană OMS liberă de polio (fără transmitere endemică de polio) în 2002. Cu eforturi determinate, eradicarea globală poliomielitei este posibilă. Deja, lupta globală împotriva poliomielitei a salvat 5 milioane de oameni de la paralizie (OMS 2005); Americile au fost declarate libere de rujeolă în 2002 – la numai 12 ani după o epidemie mare de rujeolă în 1990, cu mai mult de 250 000 de cazuri şi peste 10 000 de decese; În Regiunea Europeană OMS, ţinta de eliminare a rujeolei şi rubeolei până în 2010 a fost agreată de toate Statele Membre. Există încă o mare povară de boală rujeolică în regiune, dar în ultimii 10 ani cazurile raportate au scăzut cu peste 96 % de la 215 767 de cazuri în 1997 la 8833 de cazuri în 2008.
Vaccinarea este cost-eficientă
Vaccinarea este fără îndoială una dintre cele mai cost eficiente realizări de sănătate publică a timpurilor moderne. Este unul dintre rarele servicii care costă foarte puţin, dar oferă beneficii imense pentru sănătatea şi bunăstarea populaţiilor. Vaccinarea are un impact economic semnificativ mai mare în plus faţă de costurile cu tratamentul. Protejează împotriva efectelor pe termen lung ale bolii asupra bunăstării fizice şi mintale a persoanei şi în consecinţă abilitatea acesteia de a-şi completa educaţia şi instruirea şi de a a-şi efectua munca. În acest mod, protecţia oferită de vaccinare furnizează beneficii în societate şi la nivel individual, în termeni de câştig al capacităţii, productivităţii şi creşterii. Cu alte cuvinte, vaccinările previn decesul şi dizabilitatea la o fracţiune de cost al tratamentului, în beneficiul atât al individului şi al societăţii în întregime. Politicile de sănătate eficace şi cheltuielile trebuie să fie văzute ca o investiţie, nu ca un cost. O stare bună de sănătate impulsionează economiile, în timp de îmbolnăvirile le slăbesc.
Copiii depind de sistemele de sănătate pentru a beneficia de vaccinare sigură, eficientă şi necostisitoare
Intervenţiile de vaccinare de succes de-a lungul timpului au avut ca rezultat realizări formidabile şi un declin semnificativ al suferinţei şi decesului. În regiune, 10,6 milioane de copii se nasc în fiecare an şi au nevoie să fie vaccinaţi pentru a susţine succesul vaccinării. De exemplu în timp ce acoperirea vaccinală în regiune pentru rujeolă este mare (>94%), rezervorul de copii susceptibili se acumulează de-a lungul timpului şi aceşti copii trebuie găsiţi şi vaccinaţi (Sisteme de vaccinare sustenabile şi puternice pot asigura că fiecare copil primeşte vaccinul adecvat în locul adecvat şi la momentul adecvat. Datele ne-au fost furnizate de dr. Cristina Gândăcioiu (foto stânga) – DSP Vâlcea.