Du-te la...

Intonarea Imnului Național de Ziua Râmnicului

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

17 septembrie 2019

Părintele Pomohaci revine la Râmnic


Advertisements

Cu ocazia celebrării Imnului Naţional, Primăria oraşului Râmnicu Vâlcea, oferă publicului vâlcean un recital al Părintelui Cristian Pomohaci, care va avea loc pe scena de pe Splaiul Independenţei din Râmnicu Vâlcea, în seara zilei de sâmbătă, 1 august, începând cu orele 19,00.
Cristian Pomohaci, originar de la Rebrişoara, Bistriţa-Năsăud, satul lui Rebreanu şi al lui Coşbuc, slujeşte la altarul bisericii din Moşuni-Veţa, judeţul Mureş. Mare iubitor de tradiţii şi tezaur folcloric, şi-a început urcuşul pe calea mărturisirii dragostei faţă de Dumnezeu, şi, în acelaşi timp, faţă de poporul căruia îi aparţine, alegând cântul ca formă de manifestare a apartenenţei, dar şi a ataşamentului faţă de cultura românească.
Pentru talentul său a fost recompensat cu peste 50 de trofee şi premii I la festivalurile naţionale şi interjudeţene, precum şi internaţionale (Festivalul de folclor „Colierul de Aur” de la Dijon, în 1995; Marele premiu la Festivalul Păstoresc din Milano; Premiul I la Festivalul International „Csilleberc” de la Budapesta, în 1987; Premiul I la Festivalul „Maria Tanase” din Craiova, în 1991; Premiul I la Festivalul „Maria Lătăreţu”, în 1992 şi 1993; Premiul I la trei ediţii ale Festivalului „Cântarea României” etc.). A susţinut turnee la Festivaluri din Toronto şi Montreal în 2007, la Festivalul românilor de la Sidney şi Noua Zeelandă, Festivalul românilor din Detroit 2008 etc.
Prima imprimare a cântecelor sale s-a produs în anul 1992, la Casa de discuri Electrecord, cu un LP, solicitat în urma succesului reputat la Festivalul „Maria Tănase”, cu un an înainte. După aceasta a urmat o serie de imprimări concretizate pe casete şi CD-uri de muzică populară.
Dăruirea şi dragostea cu care slujeşte lui Dumnezeu au făcut ca personalitatea părintelui să fie din ce în ce mai cunoscută atât în ţară, cât şi peste hotare, atrăgând o mulţime de credincioşi. Cântecele sale, precum: „A fi om e lucru mare”; „Cântecului omului bun”; „Toată casa are-o cruce”; „De la Rebrişoara în jos”; „Jos sub crucea răsturnată” sau „Bun eşti Doamne, bun“, sunt foarte cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate.

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Cultura