Nu eşti singur, doctore, te vrem la 100 de ani!


• prof dr. Ion Albescu a fost sărbătorit de zeci de prieteni la împlinirea frumoasei vârste de 90 de ani
 

Şi a fost aşa cum m-am aşteptat. Sala de la Biblioteca Judeţeană a fost arhiplină. Ora 18.00 a fost aleasă cu gândul că toată ziua ar fi fost suficientă pentru alergătura dedicată trupului. Venise şi momentul dedicat sufletului. La cei 90 de ani ai săi, prof dr. Ion Albescu şi-a întâmpinat oaspeţii, cu aceeaşi  bucurie şi dezinvoltură ca acum 10 ani. Şi cum îl ştiu toţi prietenii săi, nu s-a abţinut să nu le ofere “mângâierea” – binecunoscuta lovitura mai energică în chiotoarea gurii. Şi s-a vorbit aşa de frumos despre medicul Ion Albescu, s-au spus vorbe aşa de frumoase despre cercetaşul Ion Albescu, s-au rostit cuvinte laudative despre marele rotarian, filantrop şi primul manager de policlinică privată din Râmnic; s-au vărsat atâtea lacrimi de fericire pentru prietenul Ion Albescu, încât ar fi păcat să nu vă amintim şi dumneavoastră pe câţiva dintre cei care au contribuit la această frumoasă aniversare.

Gazda, Casa Cărţii, a fost negreşit reprezentată de Sanda Constantinescu; Rotary Rm. Vâlcea de Dorel Constan­tinescu; primarul Emilian Frâncu s-a aflat printre oaspeţii de seamă care au ţinut să-l felicite pe cetăţeanul de onoare al Râmnicului;  Florin Epure a spus ”Prezent” pentru Direcţia de Cultură; Nicolae Almaşi ne-a reamintit că Ion Albescu a fost şi un cercetaş de seamă al României, iar zecile de prieteni din sală care au sorbit cu emoţie fiecare moment al serii ne-au arătat că într-adevăr binele şi sufletul mare îţi aduc înapoi înzecit, nu bogăţii, proprietăţi sau acţiuni la Bursă. Îşi aduc, de fapt, bucuria că pământul arid pe care ai călcat ieri, astăzi este roditor, că bolnavul pe care l-ai tratat ieri, astăzi este sănătos, că străinul pe care l-ai ajutat ieri, astăzi îţi este prieten. Îţi arată că deşi timpul se încăpăţânează să nu stea în loc, că deşi tu nu mai eşti cel de acum10 sau 20 de ani, tot nu eşti singur, doctore! Nu eşti singur astăzi, când serbezi venerabila vârstă de 90 de ani, n-o să fii singur nici mâine, când vom ciocni cupa de şampanie pentru cei 100 de ani, pe care vi-i dorim cu sănătate şi prieteni… sute aproape.

Şi…apropo, aş vrea totuşi să te întâlnesc şi mâine pentru că vreau neapărat să povestim lucrurile frumoase întâmplate astăzi. Şi aş vrea să te întâlnesc şi poimâine pentru a ne bucura împreună de amintirile zilei de mâine…La mulţi ani!