Matematicianul din prima linie, la centenar!


După ce a supraviețuit celui de-Al Doilea Război Mondial, a predat matematică și fizică
Colonel (în retragere) Cicerone Păunescu, născut în 2 decembrie 1921, este una dintre poveștile Vâlcii pe care nu le poți ignora. Trei ani de front, chiar în linia întâi a celui de-Al Doilea Război Mondial, îți dau imediat măsura militarului care a împlinit suta de ani:
„Am rămas orfan de tată în copilărie. Tatăl meu, fost învățător, a murit după ce a venit din Primul Război Mondial deoarece a fost rănit grav la Mărăşeşti, în Primul Război Mondial, unde a luptat sub comanda generalului Cicerone Săndulescu, care i-a fost naş de botez. La 20 de ani, am absolvit Școala Militară și am plecat în război în cadrul Batalionului 3 Vânători de Munte. 
Timp de trei ani, am luptat numai în linia întâi, în cel de-Al Doilea Război Mondial, pe mai multe fronturi din ţară şi din străinătate. Am luptat în Rusia, în Ungaria şi în Slovacia. În Munţii Tatra am prins zile foarte grele. Mi-a degerat un deget fiindcă îl ţineam mereu pe trăgaciul pistolului-mitralieră.
Din război mi-au rămas schije. Una lângă nervul sciatic. Când eram pe frontul din Moldova, mă plimbam noaptea prin spatele tranşeelor şi aşteptam să vină căruţa cu mâncare. Doar pe întuneric ni se aducea hrană, ca să nu fie zăriţi de inamici. Am auzit zgomotul obuzelor de Katiuşe. M-au nimerit și câteva schije mi-au făcut răni mici. A fost o viață foarte grea. Ziua luptam, noaptea ne culcam pe zăpadă, că nu aveam unde. Foloseam sacul de merinde pe post de pernă, să nu îmi înghețe fața. Din cauza gerului și a dormitului pe zăpadă nu am mai auzit cu urechea dreaptă 11 ani.
În Cehia, am cucerit zona munte cu munte. Ultima dată, am eliberat de nemţi o parte foarte frumoasă, care acum este o zonă turistică, în Cehia – Vel´ká. Acolo există încă o plachetă în memoria ostaşilor români care au eliberat regiunea şi soția mea a descoperit și numele meu trecut pe plachetă. Pe placă scrie că zona a fost eliberată de Compania 1 Vânători de Munte, condusă de căpitan Cicerone Păunescu.
Sfârşitul războiului m-a găsit la graniţa cu Cehia, într-o ultimă luptă cu un general rus trădător care trecuse de partea nemţilor. Ajuns într-o pădure, a venit un soldat pe motocicletă, de la comandament, ca să ne spună că s-a terminat războiul. În faţa noastră era generalul rus Vlasov, care se dăduse de partea nemţilor. S-a pus cu foc pe noi, când am ieşit să ne bucurăm de veste. Am reuşit şi l-am alungat. Nici ei nu ştiau că se terminase războiul. Atunci am pierdut un ostaş alături de care luptasem de la începutul războiului. Mi-a părut tare rău de el, parcă mai mult decât de oricine.
Am primit numeroase decoraţii, cum ar fi Steaua şi Crucea României, dar şi «Eliberarea de sub jugul fascist» şi o înaltă distincţie militară a Slovaciei”, a declarat noul centenar al Vâlcii pentru MAPN.

Sărbătorit și premiat de municipalitatea râmniceană

Joi, Cicerone Păunescu a fost sărbătorit la Primăria Râmnicului cu prilejul împlinirii vârstei de 100 de ani. Aniversatul, veteran de război şi Cetăţean de Onoare al Râmnicului în baza HCL nr. 97/2019 pentru eroismul dovedit în luptele din cel de-Al Doilea Război Mondial şi pentru deosebita activitate culturală şi pedagogică desfăşurată în municipiu, a primit din partea Municipalităţii Dipoma „Vârsta de Aur”, precum şi o indemnizaţie de 1.000 de lei. Cu această ocazie, gazdele evenimentului (primarul Mircia Gutău, viceprimarul Andrei Gheorghiu şi administratorul public Eusebiu Veţeleanu) i-au urat celui mai recent centenar al Râmnicului să se bucure în continuare de mulţi ani alături de cei dragi şi i-au mulţumit pentru exemplul de viaţă pe care îl oferă întregii comunităţi locale. La reuniunea de la Primăria Râmnicului au mai participat şi prieteni, cadre didactice sau foşti elevi ai sărbătoritului zilei.