Du-te la...

Intonarea Imnului Național de Ziua Râmnicului

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

21 septembrie 2019

Marți seara, de la ora 18.00, la Muzeul de Artă „Casa Simian” se lansează „Rotary – istorii personale” – o carte eveniment pentru rotarienii de pretutindeni


Advertisements

• Valentin Cismaru, președintele CCI Vâlcea și fost Guvernator Rotary își spune povestea într-o culegere de amintiri și imagini, personaje și istorii fascinante

Zilele următoare, este programată lansarea oficială a unei cărți spectaculoase despre lumea Rotary, de la Vâlcea până la Chicago și înapoi. Valentin Cismaru, fost Guvernator al Districtului 2241 România și Republica Moldova a adunat amintiri și imagini, personaje și istorii fascinante într-un efort extrem de curajos care va ridica multe sprâncene.
Domnule președinte, care sunt primele și cele mai importante detalii referitoare la această carte?
Detaliul cel mai important este că, în 2019, se împlinesc 90 de ani de la sosirea Rotary în România și înființarea celui dintâi club. Al doilea detaliu cu adevărat important este că, la 1 septembrie, vom aniversa 20 de ani când comitetul Rotary International şi preşedintele Carlo Ravizza au decis că, în România şi Republica Moldova, cluburile Rotary vor face parte din propriul lor district, numărul 2241. Este un an special, cu adevărat special pentru toți rotarienii, darămite pentru un guvernator…
Cartea „Rotary – istorii personale” este un efort comun. În sensul că mulți, foarte mulți cunoscuți, familie, prieteni m-au tot rugat mulți, foarte mulți ani s-o scriu și eu am decis că abia acum este momentul cel mai bun să trec la treabă. Glumesc, desigur. Serios vorbind, n-a fost ușor pentru că nu este domeniul meu și nici nu pot spune că am mai avut astfel de porniri în viața mea. Au fost câteva episoade din activitatea mea și a Rotary despre care am considerat că era de datoria mea să le relatez, să le predau istoriei și în scris. Să nu țin pentru mine o istorie complicată care nu voia și nu vrea nici acum să se dea complet pierdută. Tot ceea ce am adunat între aceste coperți se poate considera un jurnal…
Cât a durat acest proiect?
Pentru că nu era tocmai domeniul meu și nu voiam sub nici o formă să fie o carte ca oricare altele, am avut nevoie de câteva luni. De la documentare până la cronologia evenimen­telor și restul… Nu a fost deloc ușor, să fiu sincer, dar cred că a ieșit o carte imposibil de ignorat pentru rotarieni și nu numai. Nu pentru că și-a propus în mod expres treaba asta ci pentru că rolul Rotary și al rotarienilor după 1989 este unul imposibil de ignorat. Așa am abordat acest proiect, ca pe o datorie față de rotarienii cu care am avut de-a face și cu care am activat. A fost o onoare pe care am simțit-o și o voi simți mereu. Ideea e să reiasă și din textul meu cât de mult înseamnă acești ani și acești oameni extraordinari pentru mine…
În carte, redați și un episod destul de ciudat dinainte de înființarea primului club Rotary de la Vâlcea…
Ciudat? Poate pentru vremurile noastre de acum. Pentru mijlocul anilor 90, atunci când am fost chemat de autorități să dau explicații, credeți-mă, nu era absolut nimic ciudat, era fișa postului… Acesta era aerul pe care-l respira Vâlcea și toată România și pe care am dorit să-l transmit mai departe. Cu cât o să pară mai ciudat, înseamnă că va fi mai bine, înseamnă că am îmbrățișat o normalitate pe care, la vremea respectivă, doar o visam.
Și nu e singurul moment de acest gen la care vă referiți în carte…
Vă repet, acele vremuri, de acum 20 ani, par rupte de realitatea noastră de azi. Și spun par, pentru că nu sunt foarte sigur că acele practici și intervenții, ca să nu le zic intimidări, nu mai rămân la ordinea zilei… Poate, chiar nu știu. Din această perspectivă, am considerat necesară apariția unei astfel de cărți. Pentru a dezvălui ce vremuri și ce oameni au fost la momentul în care Rotary a ajuns și în România, și în Vâlcea. E vorba de un context care scapă multora din vedere și nu mă refer doar la aceia care nu erau nici născuți, cât la aceia care au trăit și știu că vremurile erau complicate și oamenii zilei le țineau așa cu bună știință.
Ce v-ați propus cu această carte și credeți că veți reuși?
M-am întrebat uneori cum vor fi judecaţi anii 90 şi oamenii acelei decade a României alunecată din umbra roşie a comunismului în cea gri a Tranziţiei. Ce tonuri şi ce tuşe vor folosi istoricii? Ştiu că în aceste situaţii, nostalgia ţine loc de colorant şi îndulcitor chiar şi pentru cei care n-au apucat să vadă şi să simtă acei ani. Poate chiar şi pentru unii dintre noi, cei care i-am supravieţuit. Tot ce-am vrut și mi-am propus să spun a fost că anii 90 au fost o luptă. O bătălie pe care trecutul s-a încăpăţânat s-o dea cu destinul acestei ţări, cu voinţa şi identi­ta­tea acestui popor. Din ciocnirea acelor vremuri, una din victorii se numeşte Rotary. Pentru mine, una dintre cele mai mari! De ce? Pentru că ne-a ajutat să ne reamintim „cine suntem şi ce vrem”, pentru că ne-a arătat unde mergem şi cum să ajun­gem acolo. Această carte este dedicată celor care au văzut şi văd, au crezut şi cred la fel.
Vă mulțumesc!
Sursa foto: Curierul de Vâlcea

Etichete: , ,

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Actualitate