Irigaţiile, prinse în PNDR
• Guvernul a aprobat includerea oraşelor, organizaţiilor de drept public, organizaţiilor şi federaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii în categoria beneficiarilor de fonduri alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)
Palatul Victoria a aprobat includerea unor noi categorii de beneficiari, precum oraşe, organizaţii de drept public, organizaţii şi federaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, pentru a beneficia de sume alocate prin PNDR. De asemenea, în şedinţa de guvern a fost aprobat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea actelor normative privind garantarea proiectelor în agricultură pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. Este vorba despre reglementarea pentru facilitarea activităţii beneficiarului în contractele cu APDRP. Au existat situaţii în care au fost reziliate contracte pentru că nu existau resurse pentru cofinanţarea proiectelor. Sunt bani europeni şi trebuie folosiţi. Astfel, s-a decis adoptarea acestei OUG care va garanta ducerea contractelor până la final. Proiectul de act normativ reglementează dobânzile fondurilor de garantare şi reîntregirea sumelor alocate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru plafoanele de acordare.
Legea Camerelor Agricole a trecut de Camera Deputaţilor
Camerele agricole vor fi doar 42 judeţene şi una naţională şi ar putea funcţiona de la începutul lunii septembrie, după ce proiectul de lege pentru modificarea Legii 283/2010 privind înfiinţarea şi funcţionarea camerelor agricole a fost adoptat în 14 iunie 2012 de plenul Camerei Deputaţilor (for decizional), urmând a fi trimis Preşedintelui spre promulgare în 5 zile de la adoptare. Este vorba de o lege care nu va avea norme de aplicare, toate detaliile fiind lămurite în textul legii.
Industria alimentară şi piscicultura au fost introduse în titlul şi în aria de activitate a camerelor agricole, care vor fi „instituţii private de interes public, nonprofit”, create cu scopul “de a reprezenta şi promova interesele fermierilor agricoli, persoane fizice/juridice din agricultură cu toate ramurile ei”. Camerele agricole vor putea înfiinţa societăţi comerciale sau participa ca acţionari la societăţi comerciale înfiinţate deja.
Comitetul Naţional de Iniţiativă va avea 25 de membri, din care 21 din partea formelor asociative, iar Comitetul Judeţean de Iniţiativă va avea 11 membri, din care 8 ai formelor asociative, plus directorul DADR judeţene, 1 reprezentant al inspectoratului teritorial silvic şi de vânătoare şi 1 reprezentant al Prefecturii. Colegiul judeţean va fi forul decizional al camerelor agricole judeţene şi va avea 25 de membri: 10 locuri – reprezentanţi aleşi, propuşi de asociaţiile profesionale judeţene, 2 – patronate, 2 – sindicate, 2 – cooperative agricole, 1 – proprietari de păduri şi/sau composesorate, 1 – unităţi de cercetare/învăţământ agricol, 3 – fermieri independenţi, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători, de minim 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare candidat, 3 – tineri fermieri până în 30 de ani, cu minim 25 de susţinători, 1 – medici veterinari.
Listele electorale trebuie întocmite în 30 de zile calendaristice de la intrarea în vigoare a legii, pe baza datelor de la APIA, ocoalele silvice private şi ANPA şi afişate cu 45 de zile înainte de alegeri. Fondurile pentru primele alegeri vor fi alocate de stat. Camerele agricole nou înfiinţate vor prelua patrimoniul celor judeţene desfiinţate şi vor beneficia, la cerere, de bunuri ale statului atribuite în folosinţă gratuită. Camerele agricole vor putea nominaliza câte un consilier pentru ministerele Agriculturii, Administraţiei şi Finanţelor.