Învăţătorii promoţiei 1976. Şcoala de la Râmnic
Prin efortul cercetătorului şi publicisului Mihai Călugăriţoiu, patrimoniul cultural local şi regional se îmbogăţeşte cu un nou volum. Este o lucrare dedicată promoţiei 1976 a uneia dintre cele mai performante şcoli vâlcene – şcoala de dascăli de la Râmnic –, autorul însuşi fiind un produs al acesteia.
Aşadar, Mihai Călugăriţoiu vine în faţa vâlcenilor, a publicului cititor şi a noastră, a celor ce ne dedicăm cercetării, valorizării şi eternizării celor mai importante momente din trecutul şi prezentul românesc, cu o lucrare inedită – Învățătorii promoției 1976, școala de la Râmnic – publicată în 2019, la Editura Antim Ivireanul, din Râmnicu-Vâlcea, fondată şi patronată de binecunoscutul şi apreciatul scriitor Ioan Barbu.
Lucrarea realizată de Mihai Călugăriţoiu, alături de monografiile dedicate unor şcoli vâlcene, se adaugă la valoroasele volume dedicate învăţământului vâlcean, lucrări de referinţă bine documentate şi de o excepţională însemnătate pentru istoria şcolii româneşti, publicate de istoricul Gheorghe Dumitraşcu: Haretismul în școala românească, județul Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fântâna lui Manole, 2013 şi Istoria învățământului din Vâlcea în anii României moderne 1821-1918, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fântâna lui Manole, 2018.
Volumul acesta este gândit asemenea micromonografiilor de familie din lucrările publicate sub titlul Șușani, istorii familiale locale (vol. I, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2015, p. 492; vol. II, Caracal, Editura Hoffman, 2017, p. 392), pe care am avut onoarea să le prefaţez şi să le fac cunoscute în revistele „Memoria slovelor” [ediție nouă, nr. 7/8 (12/13), 2017, p. 66] şi „Rotonda valahă” [anul III, nr. 1 (8), ianuarie-martie 2018, pp. 222-226].
*
Parcurgând cuprinsul lucrării, constatăm că aceasta are o structură simplă, dar suficientă pentru tratarea temei propuse de autor. Aşadar, după un scurt istoric al învățământului pedagogic vâlcean, urmează o listă cu directorii insituţiei – Cornilescu Iulian şi Pițigoi Nicolae – şi cu cei 29 de profesori ce au trudit, între anii 1971-1976, la formarea pentru societate a promoţiei de învăţători 1976 – Ionescu-Lemni Elena, Farcaș-Mărculescu Carmen-Lelia, Iordache Dumitru, Marinescu Elena, Popescu Elena, Săndulescu Valeria, Afteni Olga, Vlădescu Nicolae, Moldoveanu Ghinița, Dumitrașcu (Gîngu, Albu) Elena, Popovici Ion, Arnăutu (Popescu) Maria, Ionescu Minodora, Popa Maria, Grigore Constantin, Stăncescu Ana, Popa Ecaterina, Voiculescu Narcisa, Triță Maria, Prodescu Eugen, Moculescu Florica, Dobrescu Areta, Georgescu Gheorghe, Albu Gheorghe, Smeu Aspasia, Pascu Doina, Drăgan Alexandru, Teodorescu Gheorghe, Chaborschi Gabriel. Sunt dascăli renumiţi, unii dintre ei adevărate simboluri ale învăţământului românesc precum: Gabriel Chaborschi (1924-1990, muzician român de origine poloneză, compozitor, dirijor, folclorist şi profesor de Muzică instrumentală), în amintirea căruia la Palatul Copiilor din Râmnicu-Vâlcea a luat fiinţă în 1995 Fanfara elevilor „Gabriel Chaborschi”); Ecaterina (Tina) Popa (profesor de Desen şi Istoria Artelor Plastice, artist plastic, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, deţinătoare a titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea, 2008 şi a Ordinului „Meritul Cultural” în grad de Comandor în Arte Plastice, conferit de preşedintele României, 2004); Farcaș-Mărculescu Carmen-Lelia (profesor de Limba și Literatura Română şi Istoria Literaturii Universale, apreciată şi stimată cu voce tare de multele generaţii de elevi pe care i-a educat de-a lungul vremii, Cetăţean de Onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea, din 2019) etc.
După lista profesorilor, urmează lista absolvenţilor (profesor/diriginte Minodora Ionescu), care cuprinde 37 de nume: Filoftia Aslău, Victoria Bălteanu, Victoria Bolovan, Maria Borța, Florica Bunescu, Mihai Călugărițoiu, Severian Câmpeanu, Titu Ceaușescu, Aurel Codreanu, Constantin Dincă, Valeriu-Alexandru Diaconescu-Armășescu, Maria Dița, Victoria Dobre, Ștefan Dobrițoiu, Vergilia Floroiu, Elena Fusăreanu, Ion Hodină, Ilie Ilinca, Ion Jitianu, Constantin Marin, Constantin Marinescu, Dumitru Matei, Felicia Matei, Alexandru Mihăescu, Stela Panait, Nicolița Păpălău, Emil Pârvulescu, Vergilia Popa, Gogu-Gigi Popescu, Valerica Predescu, Maria Pureca, Gheorghe Rădulescu, Ioana Rădulescu, Tamara Ruja, Elena Rusu, Maria Stoicănoiu, Marina Voicu.
Remarcăm faptul că 13 dintre cei 37 de absolvenţi ai promoţiei sunt licenţiaţi ai unor instituţii de învăţământ superior din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Craiova, Piteşti etc. Astfel, din promoţia respectivă s-au format: un medic (Victoria Bălteanu, licenţiată în Ştiinţe Medicale), un judecător (Felicia Matei, licenţiată în Ştiinţe Juridice), un ofiţer (Mihai Călugăriţoiu, licenţiat în Ştiinţe Sociale şi Ştiinţe Juridice), un inginer (Aurel Codreanu, licenţiat în Electrotehnică) şi nouă profesori (Valeriu-Alexandru Diaconescu-Armășescu, licenţiat în Ştiinţe Geografice; Emil Pârvulescu, licenţiat şi doctor în Ştiinţe Geografice; Ioana Rădulescu, licenţiată în Filologie; Constantin Marinescu, licenţiat în Ştiinţe ale Educaţiei; Nicolița Păpălău, licenţiată în Filosofie și Științele Comunicării; Gheorghe Rădulescu, licenţiat în Filologie; Severian Câmpeanu, licenţiat în Științe ale Educaţiei; Vergilia Popa, licenţiată în Științe ale Educaţiei, master în Psihologie; Victoria Dobre, licenţiată în Psihologie şi Pedagogie).
Partea cea mai consistentă a lucrării cuprinde 38 de istorii familiale, începând cu profesorul diriginte – Minodora Ionescu – şi continuând cu cei 37 de absolvenţi: Filoftia Aslău (căsătorită Cosac), Victoria Bălteanu (Teodorescu), Victoria Bolovan (Deheleanu), Maria Borța (Foltea), Florica Bunescu (Fâciu), Mihai Călugărițoiu, Severian Câmpeanu, Titu Ceaușescu, Maria Pureca (Ceauşescu), Aurel Codreanu, Valeriu-Alexandru Diaconescu-Armășescu, Constantin Dincă, Maria Dița (Ţurlea), Victoria Dobre (Prodănescu), Ștefan Dobrițoiu, Vergilia Floroiu (Mitrache), Elena Fusăreanu (Stroe), Ion Hodină, Ilie Ilinca, Ion Jitianu, Constantin Marin, Constantin Marinescu, Dumitru Matei, Felicia Matei (Constantinescu), Alexandru Mihăescu, Stela Panait (Ceauşescu), Nicolița Păpălău (Savu), Emil Pârvulescu, Vergilia Popa (Paraschiv), Gogu-Gigi Popescu, Valerica Predescu, Gheorghe Rădulescu, Ioana Rădulescu (Bucilă), Tamara Ruja (Bălăşel), Elena Rusu (Stătescu), Maria Stoicănoiu (Iliescu), Marina Voicu (Moldovan). Cu excepţia a trei absolvenţi, care provin din părinţi intelectuali – tatăl fiind profesor, învăţător sau economist –, marea majoritate a acestora sunt fii şi fiice de ţărani, muncitori în industria confecţiilor (croitori, cojocari), industria alimentară (brutari, bucătari, morari) şi chimică, muncitori feroviari, petrolişti, constructori, şoferi, mecanici agricoli, pădurari, lucrători în cooperaţia de consum (gestionari, vânzători, ospătari). De asemenea, absolvenţii sunt din generaţiile 1955 şi 1956 şi, cu excepţia unei absolvente care s-a născut în Banat (oraşul Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, părinţii fiind originari din judeţele Argeş şi Vâlcea), ceilalţi absolvenţi sunt născuţi în Oltenia şi Muntenia, în judeţele Vâlcea, Argeş şi Dolj: Drăgăşani, Horezu, Ocnele Mari, Amărăşti, Bărbăteşti, Câineni, Bujoreni (Bogdăneşti), Bălceşti, Drăgoeşti, Galicea, Glăvile (Olteanca), Orleşti, Mihăeşti, Vlădeşti, Voiceşti, Tomşani, Păuşeşti, Pesceana, Prundeni, Măciuca, Titeşti, Scundu, Suteşti, Şuşani, Fârtăţeşti, Stoeneşti, Ştefăneşti, judeţul Vâlcea; Ciofrângeni şi Deduleşti, judeţul Argeş; Amărăştii de Jos, judeţul Dolj. De precizat că marea majoritate a absolvenţilor provin din mediul sătesc.
Localităţi în care au activat aceşti absolvenţi sunt: Amărăşti, Băbeni, Bujoreni, Costeşti, Creţeni, Bălceşti, Boişoara, Dăeşti, Drăgăşani (Școala Gimnazială „Tudor Vladimirescu”, Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu”), Drăgoeşti, Galicea, Glăvile, Horezu (Liceul ,,Constantin Brâncoveanu”), Ioneşti, Laloşu, Mădulari, Muereasca, Orleşti, Perişani, Pesceana, Prundeni, Racoviţa, Râmnicu-Vâlcea (Colegiul Național „Alexandru Lahovari”, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul Național de Informatică „Matei Basarab”, Liceul Sanitar „Antim Ivireanul”, Școala Gimnazială „Take Ionescu”, Şcoala Gimnazială „Anton Pann”), Sălătrucel, Sineşti, Stoeneşti, Stoileşti, Ştefăneşti, Şuşani, Titeşti, Vaideeni, Valea Mare, Vlădeşti, Voiceşti (judeţul Vâlcea), Ciofrângeni şi Tigveni (judeţul Argeş), Bălan şi Cristuru-Secuiesc – Liceul „Orbán Balázs” – (judeţul Harghita). Unele absolvente au lucrat, în anumite perioade, ca educatoare, acoperind în acest fel necesarul de cadre din anumite grădiniţe.
De apreciat faptul că din mâinile acestor oameni devotaţi profesiei – educatoare, învăţători şi profesori –, risipiţi în mare parte prin grădiniţele şi şcolile din satele şi oraşele judeţului Vâlcea, au ieşit generaţii de tineri ce fac mândrie instituţiilor de învăţământ urmate şi familiilor acestora. Ca exemplu, dăm câteva nume: Mihai Sărdărescu, lucrează în Franța, la corporaţia americană Google LLC; Marius Nicola, medic cardiolog, în Germania; Andra Jianu, profesor de Limba Engleză, în Marea Britanie [elevi ai învăţătoarei Filoftia Cosac (Aslău)], Georgeta Popescu, medic, Râmnicu-Vâlcea; Dogaru Oana, ofițer de poliție, la Direcția Generală Anticorupție, București; Durlă Isabela, ofițer de poliție, Direcția Generală a Poliției, București; Gîrlescu Adrian-Iulian, ofițer de marină; Cioc Simona, medic pediatru, Cluj-Napoca [elevi ai învăţătoarei Elena Stroe (Fusăreanu)], Narcisa Băiașu, profesor; Dragoş Băiașu, ofiţer; Aura Greere, jurist; Robert Dumitrescu, inginer I.T.; Alina Subțirelu, studentă la medicină; Andreea-Cătălina Popescu, studentă la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti [elevi ai învăţătoarei Ioana Bucilă (Rădulescu)], Ionuţ Moșteanu, doctor în Statele Unite ale Americii; Patricia Anghel, profesor universitar la New York; Ingrid Vreja, funcționar la Consiliul Europei, Bruxelles; Liviu Popescu, inginer-profesor la Londra [elevi ai învăţătoarei Nicoliţa Savu (Păpălău)], Maria-Mihaela Voica, economist; Constantin-Augustin Voica, economist; Emil Popescu, profesor; Dana Popescu, profesor; Daniela Vulturu, jurist; Valentin Vulturu, inginer; Adrian Nedescu, profesor; Constantin-Cătălin Fumuru, inginer; Timeea Ciudin, avocat; Gabriela Trucmel, inspector financiar; Marin-Daniel Chiriță, inginer; Ileana Voica, profesor; Ovidiu-Bogdan Ceaușescu, designer-grafician; Ofelia Ungureanu și Raluca Stoian, asistente medicale; Marin-Alin Văcaru, preot; Carmen-Elena Neacșu și Elena-Simona Stan, educatoare [elevi ai învăţătoarei Stela Ceauşescu (Panait)], Gabriel Păunescu-inginer programator; Cătălin-Constantin Păunescu, profesor la Academia Națională de Educație Fizică și Sport, București; Dragoș-Constantin Predescu, profesor de Istorie la Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, București; Bogdan-Mihail Predescu, inginer programator; Cristina Voiculescu, licenţiată în Ştiinţe Juridice; Cătălin-Ștefan Popa, inginer (elevi ai învăţătoarei Valerica Predescu), Daniel Piciorea, ofițer în cadrul Ministerului Apărării Naționale; Jenica Nițu, profesor; Aurelia Dobre și Liviu Dobre, asistenţi medicali [elevi ai învăţătoarei Vergilia Mitrache (Floroiu)], Victor Dumitrescu, medic chirurg la Spitalul Municipal București; Laura Dumitrescu, medic stomatolog, București; Jymi Mitrache, medic chirurg la Unitatea de Primiri Urgențe, Râmnicu-Vâlcea [elevi ai învăţătoarei Victoria Deheleanu (Bolovan)], Felicia Vasiloiu, învăţătoare; Mihai Șerban, preot; Alexandru Vasilescu, farmacist [elevi ai învăţătoarei Victoria Prodănescu (Dobre)], Iulia Pițuru, medic, Italia; Ana Cîțulescu, învățătoare [eleve ale învăţătorului Ion Jitianu].
Câteva dintre personajele din minimonografiile realizate de Mihai Călugăriţoiu îmi sunt cunoscute: Filoftia Cosac (Aslău) a fost învăţătoarea fiului meu, Bogdan-Ionuţ, la Şcoala Gimnazială „Take Ionescu” din Râmnicu-Vâlcea, Traian Ceauşescu din Urşani, tatăl învăţătorului Titu Ceauşescu, mi-a acordat un interviu în 2010 pentru un volum aniversar dedicat preotului cărturar Constantin Mănescu-Hurezi, paroh la Parohia Horezu II-Urşani. Cât priveşte autorul acestui volum, Mihai Călugăriţoiu – învăţător, profesor, ofiţer de poliţie (cu gradul de comisar şef în activitate, colonel în rezervă), actor amator, cercetător istoric, publicist –, mă leagă de el o mulţime de lucruri frumoase: colaborări editoriale şi publicistice, colaborări pe linia cinstirii memoriei eroilor şi martirilor neamului etc.
De asemenea, am constatat cu plăcere că doi dintre eroii acestui volum au activat o perioadă la Şcoala cu clasele I-IV din satul Streminoasa, comuna Creţeni, localitatea mea de baştină; învăţătorul Aurel Codreanu, pentru câteva luni, în perioada 1976-1978, timp în care a intervenit stagiul militar obligatoriu, şi Elena Fusăreanu (Stroe), în perioada 1976-1984.
Autorul încearcă, şi reuşeşte, să creioneze cât mai bine fiecare familie şi component al familiei, să pună în valoare arborele genealogic care cuprinde câteva generaţii, unele tablouri familiale începând cu străbunicii şi încheind cu nepoţii eroilor principali sau personajelor principale, absolvenţii. În micile istorii de familii, găsim descrisă o posibilă origine antroponimică (nume de familie) şi toponimică (nume de localităţi), iar pe alocuri şi supranume – ai lu’ Brabete (poreclă atribuită urmaşilor lui State Voicu din Ştefăneşti), Vergea al Linii lu’ Călugăru (poreclă atribuită lui Virgil Constantinescu din Şuşani, Nelu lu’ Drugă (porecla atribuita lui Mihai Călugăriţoiu, fiul lui Marin Călugărițoiu, a lu’ pantofaru’, poreclit astfel după ocupaţia tatălui său, Ilie Călugărițoiu; porecla vine de la bunica Maria [Marița] Călugărițoiu, din neamul lui Drugă, atribuită ulterior întregii familii). Apoi, descoperim generaţia făuritoare a României Mari şi generaţia care a încercat refacerea României Mari, între 1941-1944. De asemenea, găsim generaţia de sacrificiu a regimului comunist, adică generaţia părinţilor personajelor principale din lucrare, apoi personajele principale cu câteva date identitare, copiii şi nepoţii acestora. Sunt tablouri ce pun în valoare familii, marea majoritate trăitoare la sat, care au făcut sacrificii să-şi vadă copiii învăţători, scăpaţi de viaţa grea din satul românesc al acelor ani.
În amintirile a două familii, Rădulescu şi Voicu, apare celebrul scriitor drăgăşănean Gib Mihăescu; Ioana Rădulescu (Bucilă) spune că bunica sa paternă, Floarea Rădulescu, „era fiica preotului Mihăescu, din comuna Dumitrești, județul Olt, și povestea cu mândrie despre întâlnirile sale cu unchiul Gib, nimeni altul decât avocatul și scriitorul Gib Mihăescu”, iar Marina Voicu (Moldovan) își aminteşte cu mândrie de străbunicul patern State Voicu, din comuna Ştefăneşti, judeţul Vâlcea, „care a fost prieten cu Gib Mihăescu și au vizitat, împreună, de mai multe ori, cabana stăbunicului Voicu, din viile familiei, în dealurile Dobrușei. Din prietenia sa cu Gib Mihăescu, s-a ales, și el, cu supranumele de Gib, o perioadă, apoi, cu cel de Cice”.
Pe lângă alte lucruri plăcute, în istoriile familiale descoperim şi o frumoasă poveste de dragoste, personajele fiind Titu Ceauşescu din oraşul Horezu, şi Maria Pureca din comuna Păuşeşti, colegi de clasă, prietenie care a dăinuit în timp și a dus la căsătoria acestora în 1982.
Doi dintre învăţătorii promoţiei 1976 au activat în anumite perioade ca directori de cămine culturale dând un suflu nou vieţii culturale în localităţile respective. De apreciat faptul că pe lângă rolul de educare a copiilor, mulţi dintre învăţătorii acestei promoţii şi-au pus în valoare calităţile extraprofesionale prin creaţiile artistice şi literare, prin publicarea unor lucrări de logică şi perspicacitate, prin impulsionarea vieţii culturale, ca animatori şi instructori culturali şi prin impulsionarea vieţii sportive, ca antrenori etc.
Exemple în acest sens sunt: Constantin Dincă, poet, iubitor al matematicii, autor al lucrării Probleme năzdrăvane-Probleme de logică și perspicacitate pentru clasele I-IV, Bucureşti, Editura Coresi, 1996 (inclus de matematicianul şi publicistul vâlcean Florentin Smarandache, stabilit în Statele Unite ale Americii, în volumul antologic Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț, II, Oradea, Editura Primus, 2016); Dumitru Matei, artist plastic amator – pictor, sculptor; Maria Foltea (Borța), creator popular; Maria Iliescu (Stoicănoiu), instructor, animator şi promotor cultural; Constantin Marin, animator şi promotor cultural, instructor radiotelegrafie; Marina Moldovan (Voicu), poet, actor amator, animator cultural; Alexandru Mihăescu, antrenor de şah pentru multe generaţii de copii; Elena Stătescu (Rusu), fondatoare a unui muzeu cu costume populare în cadrul Şcolii Gimnaziale „Gabriel Marinescu” Tigveni (Argeş); Victoria Deheleanu (Bolovan), instructor şi animator cultural; Constantin Marinescu, animator şi promotor cultural; Ștefan Dobrițoiu, animator cultural, director de cămin cultural la Amărăşti.
Chiar dacă extraprofesional s-a afirmat după pensionare, aici îl putem include şi pe Mihai Călugăriţoiu, creatorul acestui volum, dedicat cu dragoste şcolii, profesorilor şi colegilor de promoţie, omul pe care din dragoste de artă îl descoperim, începând cu 2015, actor al Teatrului „Constantin C. Popian” din cadrul Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului (unde interpretează rolurile: Irod, în Artaban-Al patrulea mag, Iona, în Quo vadis, Conu Leonida, în Conu Leonida față cu reacțiunea, şi Eminescu, în mai multe spectacole), iar din dragoste de istorie îl descoperim ca autor al volumelor: Șușani, istorii familiale locale, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2015, vol. I, 492 p.; Istoria Șușanilor, Iași, Editura Rotipo, 2016, 168 p.; Șușani, istorii familiale locale, Caracal, Editura Hoffman, 2017, vol. II, 392 p. şi coautor al volumelor: File din istoria comunei Șușani, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2013, 336 p.; Șușani, 450 de ani de atestare documentară, 1457-2017, Caracal, Editura Hoffman, 2017, 238 p.; Oameni ai Vâlcii la ceas aniversar, ed. 2014 şi ed. 2015 (coord. Eugen Petrescu); Enciclopedia Județului Vâlcea, vol. III (în curs de apariție, coord. Ion Soare), dar şi autor al mai multor studii și articole publicate în revistele „Studii vâlcene” (2015, 2018) şi „Mirajul Oltului” şi în Antologia Societății Culturale „Anton Pann” (2017, 2018). Mihai Călugăriţoiu este membru al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne – Filiala „Nicolae Bălcescu”, judeţul Vâlcea, iar din 2018 este preşedinte al filialei, membru în Consiliul Director al Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, membru al Forumului Cultural al Râmnicului, membru al Asociaţiei Seniorilor din Educaţie, Ştiinţă şi Cultură Vâlcea și al Societății Culturale „Anton Pann”, Râmnicu-Vâlcea. Nu întâmplător, Mihai Călugăriţoiu este prezent cu referinţe în mai multe lucrări, iar pentru fructuoasa activitate cultural-artistică, editorială şi publicistică i-au fost decernate mai multe diplome şi a fost înnobilat cu titlul de Cetățean de onoare al comunei Șușani, judeţul Vâlcea (2013).
Fiecare micromonografie de familie se încheie cu una sau mai multe ilustraţii-foto, realizate cu anumite ocazii.
Lucrarea intitulată Învățătorii promoției 1976, școala de la Râmnic se deschide cu acest Cuvânt înainte, semnat de Eugen Petrescu şi se închide cu un Cuvânt de încheiere, semnat de Mihai Călugăriţoiu.
Demersul istoricului şi publicistului Mihai Călugăriţoiu este unul lăudabil şi apreciat de colegii săi de promoţie şi de noi, cei ce activăm în mediul cultural. Este lăudabilă şi buna colaborare a autorului cu personajele principale ale acestui volum aniversar.
Scriu aceste rânduri cu gândul la învăţătorul meu drag din clasa I (1966-1967), Cornel Zamfira, de la Şcoala Generală cu clasele I-VIII, Creţeni. Era din zona Muscelului. În vara anului 1967 a fost încorporat la o unitate militară din Transilvania pentru statisfacerea serviciului militar obligatoriu. În anul următor, 1968, în timpul invaziei trupelor Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia, a murit într-o zonă fierbinte de pe frontiera româno-maghiară.
La ceas aniversar, ceas de bilanţ, trei dintre învăţătorii promoţiei 1976 nu vor răspunde prezent. Fără voia lor, au plecat la Cer mai devreme Valeriu-Alexandru-Diaconescu Armăşescu, Ilie Ilinca şi Alexandru Mihăescu. Dumnezeu să-i odihnească pe toţi, în linişte şi pace, în Împărăţia Sa!
Mulţumim promoţiei de învăţători 1976, a Liceului Pedagogic din Râmnicu-Vâlcea – Şcoala de dascăli de la Râmnic, aşa cum am numit-o eu, ajunsă în toamna vieţii, pentru generaţiile educate! Tuturor, sănătate, viaţă lungă şi împliniri, alături de cei dragi!
• Eugen PETRESCU