Insolvența, noi reguli


CCI Vâlcea avertizează că a fost publicată procedura modificată prin care se instituie răspunderea în solidar a administratorului, acționarilor, asociaților, directorilor, când aceștia provoacă inso­lvența unei societăți cu rea-credință, pen­tru sustragerea la plata a obligațiilor bugetare. Documentul aduce și câteva elemente noi privind procedura contesta­ției. Amintim faptul că prevederile de la art. 27 și art. 28 din Codul de procedură fiscală, permit angajarea răspunderii în solidar a tuturor persoanelor care, prin rea-credință, au determinat nedeclararea sau neachitarea obligațiilor fiscale la scadență. Aceste persoane pot fi administratori, asociați, acționari, directori, care au con­dus la insolvabilitatea societății, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, prin înstrăinarea sau ascunderea activelor, deturnarea clientelei etc. În fapt, autori­tățile fiscale pot pune în practică aceste prevederi de invocare a răspunderii în solidar, prin procedura instituită de OpANAF nr. 127/2014, cu modificări ulterioare. Astfel, se instituie mai multe etape, până la angajarea răspunderii, inclusiv procedura de contestare. În principal, într-o situație de angajare a răspunderii în solidar, autoritățile fiscale trebuie să parcurgă următorii pași: se identifică persoanele fizice sau juridice ce au dobândit active de la debitorul declarat insolvabil; se analizează legătură dintre transferul de active și cauza insolvenței; se centralizează datele și se trece la valori­fi­carea acestora; se procedează la audierea persoanei împotriva căreia se va angaja răspunderea în solidar; se analizează documentația și înscrisurile pe care persoana le prezintă în apărarea sa; dacă dovezile prezentate de persoana împotriva căreia se angajează răspunderea în solidar nu sunt satisfăcătoare, se trece la emiterea deciziei de angajare a răspun­derii în solidar și solicitare a plății sumelor datorate bugetului. Împotriva deciziei de angajare a răspunderii, se poate formula contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia. Depunerea contes­tației la autoritatea fiscală este o proce­dură administrativă, iar în cazul respingerii acesteia, persoana interesată se va adre­sa instanței, în temeiul legii contenciosului ad­mi­nis­trativ. Documentul mai aduce câ­teva precizări foarte importante privind depunerea contestației și modul în care se vor stinge creanțele fiscale, dacă persoa­na ce răspunde în solidar, efectuează plățile. Contestația formulată de persoana interesată se depune la organul fiscal, ce administrează debitorul principal (societa­tea aflată în insolvență). Aceasta trebuie să fie însoțită de un referat, care cuprinde propunerea de soluționare a acesteia. Contestația va fi înaintată Comisiei de solu­ționare a contestațiilor, iar conducă­torul comisiei are obligația să desemneze un secretar tehnic, ce va organiza ședința de soluționare a contestației, a docu­men­te­lor de întocmit și procedurilor de urmat. So­luționarea contestației se va face prin de­cizia Comisiei de soluționare, ocazie cu care se poate decide aprobarea sau res­pingerea contestației. Ulterior, decizia de aprobare sau de respingere a contestației va fi comunicată contestatarului, iar acesta va decide dacă urmează și altă cale de atac. În cazul în care se colectează sume de la persoanele împotriva cărora s-a instituit măsura răspunderii în solidar, actul normativ dispune și modul de stingere a creanțelor debitorului principal. Și pentru aceste sume se păstrează aceeași ordine de stingere a datoriilor ca și pentru distri­buirea sumelor plătite la buget în mod volun­tar.