Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

24 septembrie 2021

Înghețarea bugetului 2014-2020 nu este posibilă fără renunțarea la anumite politici


parlamentul_europeanParlamentul European (PE) a lansat o provocare pentru statele membre care doresc să înghețe urmă­to­rul buget pe termen lung al UE (2014 – 2020). Aceste țări ar trebui să prezinte prioritățile la care vor să re­nunțe în consecința înghețării, sunt de părere membrii PE. Dacă toate obiectivele și proiectele politice con­venite pentru UE urmează să fie finalizate, o creştere minimă de 5% este necesară, comparativ cu bugetul 2013, consideră Parlamentul European.

„Trebuie să punem capăt acestui obicei prost de a se angaja politic fără a dispune de finanțarea necesară (…) Reducerea bugetului UE nu este o opțiune viabilă pentru cei ca noi care cred într-o Europă competitivă”, a declarat Salvador Garriga Polledo (PPE, ES), res­pon­sabil pentru raportul privind bugetul de șapte ani, cunoscut sub numele de cadru financiar multianual (CFM) sau ca perspectivele financiare, raport elaborat de către Comisia specială privind provocările politice din Parlament. Rezoluția a fost adoptat astăzi cu 468 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 de abțineri, înainte de începerea negocierilor cu Consiliul (statele membre), așteptate să înceapă în săptămânile următoare.

Deputații europeni sunt de părere că înghețarea următorului CFM la nivelul din 2013 “nu este o opțiune viabilă”. O creștere de cel puțin 5% peste nivelul din 2013 – conform propunerii deputaților – ar însemna că bugetul UE ar fi aproximativ 1,11% din venitul național brut (VNB) total al UE, peste estimarea de 1,06% pentru 2013.

Membrii PE îndeamnă statele membre care ple­dează pentru un buget înghețat sau redus pe ter­men lung să specifice exact priorităţile politice la care vor să renunțe pentru a face loc pentru un buget tăiat. Parlamentul își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că restricțiile bugetare ar putea pune în pericol creș­terile cheltuielilor deja convenite în domeniul cercetării și inovării (de la nivelul actual de 1,9% din produsul intern brut, la 3% din produsul intern brut), cât și cele privind investițiile în infrastructură, politica externă şi extindere.

Politica regională (fonduri structurale și de coe­ziune) și cheltuielile agricole ar trebui să rămână la nivelul actual, menționează rezoluția. Cu referire la regiunile a căror PIB/locuitor se află între 75% și 90% al PIB mediu european, deputații solicită Comisiei să stabilească o categorie intermediară pentru urmă­toa­rea perioadă bugetară, cu scopul de a oferi acestor regiuni un statut mai clar și mai multă securitate în pro­­cesul de dezvoltare. În plus, investițiile în infrastructura energetică ar trebui să crească. Economiile care s-ar putea realiza prin economii în administrația UE, de exemplu un sediu unic al Parlamentului European.

Noi resurse, renunțarea la rabaturi

Membrii PE critică sistemul actual de finanțare, care se bazează aproape în totalitate pe așa-numitele „contribuții naționale” și care a devenit foarte complex. Tratatul de la Lisabona menționează că „bugetul este finanțat integral din resurse proprii”. Actuala metodă de finanțare pune un accent disproporționat pe soldurile nete între statele membre, fiind astfel în contrazicere cu principiul solidarității UE, reducând interesul comun european și ignorând în mare parte valoarea adăugată europeană, mai argumentează deputații europeni.

Un sistem de finanțare autonom ar fi „mai echi­tabil, mai transparent, mai simplu și mai corect”, consideră membrii PE, care subliniază, în același timp, că o reformă bugetară nu trebuie să afecteze volumul bugetului și nu va crește sarcina fiscală globală pentru cetățeni. Deputații solicită, de asemenea, eliminarea „reducerilor, excepțiilor și mecanismelor de corecție existente”, acumulate în sistemul actual.

Flexibilitate

Una din problemele actuale ale CFM este lipsa flexibilității bugetelor anuale, care pot fi cu greu adap­tate, în eventualitatea apariției unor cheltuieli noi sau neașteptate. Membrii PE își doresc, astfel, să creeze o marjă CFM globală care să fie atribuită diferitelor rubrici în funcție de nevoile estimate ale acestora.

Următorii pași

PE este prima instituție UE care își prezintă poziția cu privire la următorul buget pe termen lung. La 29 iunie, Comisia Europeană va prezenta două propuneri, privind următorul CFM, respectiv resursele proprii, negocierile începând la aceeași dată. Actualul CFM se încheie în 2013.

Poți comenta aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Uncategorized