În ultimele zile ca premier, Florin Cîțu a anunțat că PNRR-ul României a fost evaluat pozitiv de Consiliul Uniunii Europene
Țara noastră ar urma să primească, în următorii cinci ani (2022/2026) destul de mulți bani de la Uniunea Europeană
Partea proastă este că, din cele 29 de miliarde euro care vor veni de la Bruxelles, aproape 15 miliarde euro reprezintă împrumuturi (care vor trebui rambursate la un moment dat!)
După mai multe respingeri, Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) a fost evaluat pozitiv și confirmat, în mod oficial, de către Consiliul Uniunii Europene. Vestea cea mare pentru România a venit în data 28 octombrie 2021, aceasta fiind ultima etapă derulată la nivelul instituțiilor europene. Astfel, România are la dispoziție 29,2 miliarde euro (din care 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi) de la Uniunea Europeană. Acești bani pot fi cheltuiți până în anul 2026 (inclusiv) pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale. Pasul final al aprobării se va concretiza prin decizia Consiliului de punere în aplicare, care va fi adoptată prin procedură scrisă, la scurt timp după videoconferința miniștrilor de finanțe ai statelor membre (ECOFIN).
Cîțu spune că România va fi capabilă să realizeze 64 de reforme în domenii esențiale
„România va avea o infuzie puternică de fonduri europene prin acest PNRR și are șansa reală de a se dezvolta în următorii ani. Implementarea include 64 de reforme și peste 100 de investiții în toate domeniile. Transportul, Sănătatea și Educația vor avea parte de finanțări masive, iar asta va însemna modernizarea României”, a afirmat premierul Florin Cîțu pe marginea acestui subiect.
„Am plăcerea de a anunța vești bune pentru încă trei state membre. Asta pentru că am confirmat evaluările pozitive ale planurilor de redresare și reziliență ale Estoniei, Finlandei și României. În curând, aceste țări își vor putea primi plata de prefinanțare din Mecanismul de redresare și reziliență. Reformele și investițiile prezentate în planurile lor sprijină ferm Agenda verde și Agenda digitală ale Uniunii Europene. Prin abordarea principalelor provocări, redresarea europeană generală va fi mai sustenabilă și mai rezilientă”, a declarat, joi, Andrej Šircelj, ministrul de finanțe al Sloveniei (țară care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene).
Peste jumătate din banii care ajung în România vor trebui dați înapoi
În perioada următoare, primele fonduri din PNRR, respectiv 13% din suma nerambursabilă alocată României, vor ajunge în țară sub forma unei prefinanțări acordate de Comisia Europeană. Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei șase piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.
În total, prin Programul Național de Redresare și Reziliență, România va beneficia de 29,2 miliarde euro. Din acești bani, 14,2 miliarde de euro sunt granturi, iar 14,9 miliarde de euro reprezintă împrumuturi cu dobândă redusă, pe care România va trebui să le returneze.
Toate sumele de bani la care am făcut referire mai sus se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026.
• Material realizat cu sprijinul Biroului de presă al Guvernului României