În jurul lumii, pentru a doua oară


11. Brisbane, colțul însorit al Australiei

Suntem tot în Australia, la Brisbane. Orașul are 2 milioane de locuitori. Este unul din cele mai mari oraşe ale Australiei, fiind şi capitala provinciei Queensland, teritoriu de 5 ori mai mare ca România. Brisbane este, de fapt, colţul însorit al Australiei. Ca şi Sydney-ul, orașul a fost inițial o colonie de pușcăriași la care se vor alătura treptat, datorită bogățiilor naturale, și în special a aurului, coloniști europeni. Este așezat pe cele două maluri ale râului Brisbane River, în amonte, la circa 10 kilometri de vărsarea acestuia în ocean, fiind suficient de lat și adânc pentru a permite navigarea vaselor mari de marfă sau pasageri. Orașul în sine este foarte modern. A fost construit pe malurile șerpuinde ale râului, păstrează și nostalgia timpurilor trecute. Se poate vizita cu autobuzele aparținând companiei Brisbane City Sight Tour sau cu vaporașele City cat, ce traversează râul dintr-un mal în altul. Orașul Brisbane impresionează cu urbanismul organizat încă de pe vremea fondării sale, prin străzi drepte ca pe o tablă de șah, în care o serie sunt paralele, ce poartă nume de regine ale Angliei. Cele perpendiculare au nume de regi. În zona din centru am putut vizita poșta centrală, monument arhitectural din 1879, Turnul cu ceas din King George Square, Brisbane City Hall, gara victoriană, Central Station, piața Ansac și monumentul eroilor din primul război mondial. Apoi am făcut scurte popasuri la bisericile St.Stephen`s Cathedral și Old St.Stephen`s Church, la grădina botanică cu casa guvernatorului, la clădirea trezoreriei, actualmente Ministerul de Finanțe, la Queensland Museum, alături de parcul activităților în aer liber, precum și la cinematograful din zonă, la teatru, ștranduri, insectarium și la Expo ’88, care a stimulat, la vremea ei, modernizarea orașului. Ne-am oprit și la Satul Olimpic. Din câte se știe, Olimpiada din Sydney a creat un adevărat oraș în anul 2000, cu construcții care astăzi sunt pustii.

În afara orașului Brisbane, la aproximativ 100 kilometri de mers, am vizitat Gold Coast, un oraș de vacanță, situat la ocean cu ștranduri întinse pe zeci de kilometri, orașul în sine având și o față la un sistem de lagune și canale artificial construite, cea ce-i conferă o asemănare izbitoare cu Veneția sau cu Miami. Cons­truc­țiile moderne ale hotelurilor, direct la mare sau în planul secund, se armonizează cu vilele elegante cu debarcader la canalele sau pe insulițele din interior. Magazine, restaurante, cafenele și mulțimea de pe stradă completează aspectul unei așezări de vacanță, Gold Coast fiind ținta nu doar a australienilor, dar, în ultimii ani, mai ales a japonezilor si chinezilor, care vor mare și mult soare. Mare mai puțină în perioada aceasta, deoarece ameninţarea rechinilor este ridicată, dar mai ales al viespilor de ocean, un fel de meduze a căror înțepătură este mortală. La toate acestea se adaugă și pericolul pe râuri al crocodililor, dar și în apele sărate. În această zonă se găsește răspândită specia crocodililor de apă sărată. Mare păcat pentru o așa țară minunată să se confrunte cu asemenea pericole, care alungă turiștii, la toate acestea adăugându-se și fenomenele naturale precum marile inundații, ca cele din 2011, cu urmări catastrofale, sau invaziile de termite și lăcuste, mari pericole pentru casele din lemn dar și pentru agricultură.

Din Brisbane navigăm spre Nord, între coasta de Est a Australiei și marea barieră de corali care se vede ca o linie înspumată în zig-zag, ce se întinde până în depărtare, însumând peste 2.000 km. Este formată din corali care în 25 de milioane de ani au ridicat la suprafață 2.900 de recife și 600 de insulițe. Pe scurt, o să povestim cum se înmulțesc coralii. În luna noiembrie, polipii feminini  vor elimina ouă ce-și vor schimba culoarea din alb în roz, de la roșu în portocaliu. În același timp, polipii masculini elimină spermă care, ca și ovulele, se va ridica la suprafaţă în conglomerate de forma unor buchetele colorate, ce oferă un spectacol inedit. Întrucât sperma nu poate fecunda ovulele aceleași colonii, ele vor migra până vor găsi ovule străine pe care le vor fecunda, oul rezultat scufundându-se pe fundul mării, unde, găsind un loc prielnic va da naștere la un nou polip de coral.

Ne strecurăm  printre recifele de corali și ajungem la Whitsunday Island, insula Rusalilor, descoperită de James Cook, a cărui corabie, Endeavour, s-a avariat de un coral gigant chiar în ziua de Rusalii. El s-a înșelat cu o zi, neținând cont de granița timpului. Great Barrier Recif, această minune naturală, adăpos­tește alături de minunații corali peste 1.500 de specii multicolore de pești, atracție majoră pentru scufundători, dar și pantru cei ce din bărcile cu fund de sticlă pot admira o lume fascinantă.

Am acostat în golful celei mai importante insule ale acestui arhipelag, Hamilton Cove. Orașul este modern, cu hoteluri, cu apartamente dotate cu tot ce este necesar pentru autogospodărire, în formulă tipic americană, cu bungalowuri, toate de-a lungul unor drumuri șerpuitoare ce urcă și coboară o serie de coline. La faleză, magazine, restaurante cu terase, iar acostate sunt foarte multe ambarcațiuni. Ca peste tot în Australia, există și aici, chiar dacă insula este destul de mică, 3 linii de autobuze gratuite, concepute pentru turiștii care pendulează între hoteluri și plajele ce se află în jurul insulei. În contrast cu Europa sau America sunt prețurile prohibitive. Poate că și acesta este motivul pentru care, în plină vară la ei, foarte multe hoteluri sunt aproape goale. Turiștii pe care i-am întâlnit erau doar australieni sau japonezi.

Mai târziu, cu un catamaran, am vizitat una din plajele socotite cele mai frumoase din lume, Whitehaven Beach. Ștrandul, lung de 8 km, cu nisip cu o concentrație de 99,7% quartz îi conferă un alb perfect. Insula nu are hoteluri, fiind socotită parc național. Din păcate, din cauza pericolelor la care te poți aștepta în apă și fiindcă nu am avut încredere în costumele de protecție, am renunțat la baie, amânând-o pentru lacul cu apă sărată din Cairns. Am revenit la Hamilton, am servit o gustare pe una din terase și am băut berea de Tasmania, socotită cea mai bună din Australia.

Cairns a fost ultimul oraș de pe Coasta de Est a Australiei, unde am rămas două zile. Orașul este fondat de căutătorii de aur, în 1876, ca port la minele din interior. Se află între pădurea tropicală și bariera de corali. Are 80.000 de locuitori și este vizitat de foarte mulți turiști atrași mai ales de marea barieră de corali. În afară de câteva clădiri mai vechi din Abbot Street, restul totul este nou, modern. Interesantă este promenada de pe Esplanade și Pier Point Road, cu restaurante, baruri și cafenele, cu Cazinoul, piața de noapte și Galeriile de artă. În Cairns se află și Royal Flying Doctor Base, acel sistem conceput de John Fleen în scopul de a asigura asistenţa medicală de urgență în cele mai îndepărtate colțuri din Australia, așa cum școala, prin radio și PC, încearcă să educe copiii aflați la mii de kilometri depărtare de centrele populate. Am avut și șansa, în sfîrșit, după atâtea zile în care doar am admirat ștrandurile, să intrăm și în apă, să facem baie într-o lagună sărată, artificial construită și extrem de civilizată, aflată în apropierea portului. Am avut și plăcerea de a mânca împreună cu Robi la unul din cele mai frumoase restaurante de pe Esplanada. A doua zi s-a organizat o excursie la Kuranda. După aproape o oră cu funicularul deasupra celei mai intacte păduri tropicale din lume, patrimoniu UNESCO, cu râuri și căderi de apă, am ajuns in Kuranda, orășel de munte, cu câteva străduțe și cu tot felul de magazine, galerii de artă, restaurante, o fermă de fluturi, cu un punct de plecare cu mașini amfibii, cu cea mai mare colecție de oldtimers americane din cel de-al doilea război mondial, prin jungla tropicală și râurile ce o străbat. După masa de prânz, am asistat la un spectacol de dansuri oferit de aborigeni, precum și la exerciții de aruncare cu bumerangul și sulița. Din Kuranda,  cu un tren nostalgic, ce lega fostele mine de aur cu orașul Cairns, construit cu multe sacrificii la sfârșitul secolului al XIX-lea, am străbătut un traseu prin munte, cu tuneluri, viaducte, serpentine și pasaje săpate în stâncă, perspectiva munților, cascadelor, râurilor și pădurii tropicale fiind unică.

Ne-am reîntors pe vapor în aceași seară, când s-a ridicat ancora, următorul port din traseul nostru fiind Port Moresby, în Papua Noua Guinee.